Evenimentele masive de calving ale ghețarului Helheim nu se comportă așa cum au presupus oamenii de știință
Un nou studiu desfășurat de către cercetători de la Universitatea din Pennsylvania dezvăluie că evenimentele masive de calving ale ghețarului Helheim din Groenlanda nu se aliniază cu teoriile anterioare, modificând înțelegerea despre modul în care pierderea de gheață contribuie la creșterea nivelului mării. Aceasta descoperire este rezultatul unei bucăți extinse de cercetare realizate timp de aproape un deceniu, fiind condusă de glaciologul Leigh Stearns și colaboratorii săi.
În cadrul acestui proiect, cercetătorii au instalat un sistem de scanare laser autonom numit ATLAS, primul de acest tip în Groenlanda, în colaborare cu Laboratorul de Cercetare și Inginerie în Regiuni Reci al Armatei SUA (CRREL). De-a lungul anilor, sistemul a cartografiat caracteristicile de suprafață ale ghețarului Helheim, furnizând date continue și de înaltă rezoluție, chiar și pe timp de întuneric, permițând astfel o analiză detaliată a modului în care ghețarii reacționează la schimbările climatice.
Rezultatele obținute de echipa lui Stearns, publicate în Jurnalul de Cercetare Geofizică: Suprafața Pământului, arată că, în ciuda pierderilor semnificative de gheață, viteza de curgere a ghețarului Helheim rămâne constantă. „Te-ai aștepta ca ghețarul să se accelereze după ce o masă atât de mare se desprinde, dar nu se întâmplă asta,” explică Michael Shahin, autor principal și cercetător postdoctoral în echipa lui Stearns. „Helheim continuă să se miște cu aceeași viteză, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.”
În mod surprinzător, comportamentul ghețarului nu se modifică în urma acestor evenimente de calving, ceea ce sugerează că factorii care influențează mișcarea ghețarului sunt mai degrabă geologici decât atmosferici sau hidroceanici, indicând o complexitate în răspunsul ghețarului la schimbările climatice mai mare decât se anticipase anterior. Temperaturi în creștere afectează modul în care gheața se deplasează peste baza sa, iar aceste schimbări se desfășoară în decursul anilor și nu al zilelor.
Prin analiza a mii de scanări laser, echipa a putut identifica punctul de origine al fiecărei fisuri majore. Toate fracturile au început din aproape același loc, sugerând un punct slab în structura ghețarului. „Se pare că există un punct slab încorporat,” adaugă Stearns. „O fisură se deschide acolo, din nou și din nou, indiferent de sezon sau vreme, acest punct constant de început persistând de-a lungul mai multor ani.”
Aceste constatări subliniază că fiecare ghețar din Groenlanda, în ciuda faptului că fac parte dintr-un sistem general mai mare, are o „personalitate” unică, asigurând că reacțiile la modificările climatice variază semnificativ. Astfel, este clar că nu putem aplica o soluție singulară pentru a descrie comportamentul ghețarilor din Groenlanda; fiecare dintre ei integrează schimbările în mod diferit, fie ele rapide sau lente.
În concluzie, studiul a emanat claritatea asupra importanței investigației continue a comportamentului ghețarului Helheim. Urmărirea detaliată a acestuia, prin inovatii tehnologice precum ATLAS, va ajuta comunitatea științifică să prezică mai bine impactul pe care îl va avea acestea asupra nivelului mării pe termen lung.
