Impactul războaielor asupra mediului – și ce face dreptul internațional în privința acestuia
În ultimele luni, locuitorii din Fâșia Gaza au început să se întoarcă în orașele devastate de război, odată cu instaurarea unui armistițiu fragil în luna octombrie. Deși viețile lor vor fi, în cele din urmă, reconstruite, consecințele climatice ale conflictului vor persista ani de zile. Studiile recente arată că în primele 15 luni ale războiului din Gaza s-au generat emisii de peste 32 de milioane de tone de CO₂, echivalentul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la aproximativ opt centrale electrice pe cărbune într-un an, sau emisiile anuale de gaze cu efect de seră ale Iordaniei.
Pe lângă Gaza, conjuctura conflictuală din Ucraina a avut, de asemenea, un impact devastator asupra mediului. Un studiu publicat în februarie 2025 a concluzionat că, în trei ani după invazia pe scară largă a Rusiei, s-au eliberat emisii de aproximativ 237 de milioane de tone de CO₂, o cifră comparabilă cu emisiile anuale combinate ale Austriei, Cehiei, Ungariei și Slovaciei.
Din păcate, urmărirea impactului climatic al războaielor este lăsată în seama cercetătorilor, deoarece nu există o obligație legală ca statele să raporteze emisiile generate de conflicte către Organizația Națiunilor Unite (ONU), în cadrul Convenției Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC). Totuși, acest lucru s-ar putea schimba curând.
Obligațiile legale pentru protecția mediului
În iulie, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a emis un aviz istoric prin care confirmă că statele sunt obligate să protejeze sistemul climatic și să ia măsuri concrete în fața urgențelor climatice. Printre concluziile esențiale se numără obligația statelor de a face tot posibilul pentru a preveni daunele aduse sistemului climatic și de a colabora în acest scop. Judecătoarea Sarah Cleveland a subliniat că această obligație include evaluarea, raportarea și abordarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din conflictele armate.
Conform acesteia, „nerealizarea acestor evaluări denaturează înțelegerea noastră asupra încălzirii globale și subminează capacitatea comunității internaționale de a aborda cauzele acesteia. Astfel, este contrar obligațiilor internaționale ale statelor de a proteja sistemul climatic și alte părți ale mediului.”
Importanța recunoașterii ecocidului
Recentele eforturi internaționale menționate, precum principiile draftate de Comisia de Drept Internațional a ONU în dimensiunea protecției mediului, reprezintă un pas important în abordarea impactului ecologic al conflictelor. Aceste principii, aprobată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2022, stabilesc cum ar trebui să fie protejat mediul înainte, în timpul și după conflictele armate, recunoscând totodată potențialul războiului de a agrava problemele globale de mediu, cum ar fi schimbările climatice și pierderea biodiversității.
Conceptul de ecocid, definit ca o daună severă și fie amplă, fie de lungă durată asupra mediului ca urmare a unor acte ilegale sau lipsite de scrupule, devine tot mai relevant. State precum Belgia și Chile au inclus deja acest concept în legislația națională. De asemenea, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a votat pentru recunoașterea ecocidului ca o crimă în octombrie, evidențiind astfel nevoia urgentă de a proteja natura.
Consecințele războiului din Gaza
Dezastrul ecologic cauzat de conflictul din Gaza se apropie de nivelul de ecocid. Chiar înainte ca războiul să înceapă, locuitorii din Gaza și comunitățile învecinate se confruntau cu lipsuri severe de apă și temperaturi extreme. Însă, distrugerile masive cauzate de doi ani de război au dus la condiții de mediu și de sănătate devastatoare pentru locuitori. Producția alimentară este acum imposibilă din cauza contaminării pământurilor cu muniții, deșeuri solide și ape uzate neprelucrate. Estimările Programului Națiunilor Unite pentru Mediu arată că până la 97% din culturile de arbori, 82% din culturile anuale și 89% din pășunile din Gaza au fost distruse pe parcursul războiului.
Un studiu publicat în iulie 2025 estimează că eliminarea milioanelor de tone de dărâmături lăsate de bombardamentele militarului israelian ar putea dura până la patru decenii. Această activitate va implica utilizarea de utilaje grele și camioane pentru a parcurge un total de 18 milioane de mile – echivalentul a aproximativ 737 de ture în jurul lumii – generând aproximativ 66.000 de tone de CO₂.
Necesitatea raportării emisiilor de conflict
Pe măsură ce dreptul internațional evoluează pentru a reflecta consensul în creștere în rândul statelor și organismelor globale cu privire la necesitatea de a recunoaște efectele climatice și de mediu ale conflictelor armate, dimensiunea daunei ecologice subliniază nevoia urgentă de a obține rapoarte transparente și date solide. Politica globală în domeniul climei avansează fără a avea toate faptele la dispoziție.
La upcoming Cop30, conferința ONU pe tema schimbărilor climatice desfășurată în orașul brazilian Belém, Benjamin Neimark va participa la un panel de discuții de înalt nivel care va aborda emisiile militarilor din Gaza. Nevoia ca militarii să raporteze emisiile asociate cu conflictele armate, în special către UNFCCC, va fi un element central al panelului.
Panelul va sublinia, de asemenea, impactul creșterii cheltuielilor militare asupra îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, precum și efectele pericolelor climatice asupra activităților de deminare și plantare de arbori în Columbia post-conflict.
Un apel la acțiune și transparență
Declarația judecătoarei Cleveland de la CIJ este doar un indiciu autoritar că timpul se scurge pentru statele care aleg să ignore daunele climatice semnificative cauzate de activitățile militare. Pentru ca guvernanța globală a climei să reușească să prevină un dezastru, emisiile din timpul războiului trebuie aduse în prim-plan. Fără o astfel de abordare, acțiunile guvernelor și instituțiilor vor rămâne insuficiente în fața unei crize globale care amenință viitorul întregii planete.
