O DISCOPERIRE MAJORĂ ÎN CERCETAREA CLIMATULUI ÎN GHEȚARII PAMIR
La 7 noiembrie 2025, un grup de cercetători a realizat un pas semnificativ în dezlegarea misterelor climatice, săpând pentru prima dată în adâncurile ghețarului Kon Chukurbashi din munții Pamir. Această expediție, condusă de glaciologul Evan Miles și echipa sa internațională, are ca scop extragerea unor probe de gheață care ar putea conține arhive climatice de până la 30.000 de ani, oferind o fereastră unică asupra atmosferei și condițiilor climatice de-a lungul mileniilor.
Expediția a avut loc la altitudinea de 5.810 metri, într-o zonă cunoscută pentru faptul că ghețarii săi rezistă schimbărilor climatice globale. Kon Chukurbashi se dovedește a avea straturi de gheață extrem de vechi, iar cercetătorii speră că analizele ulterioare ale acestor probe vor dezvălui informații despre temperatura, precipitațiile și compoziția atmosferei din trecut.
Cercetarea a fost finanțată de Swiss Polar Institute și Ice Memory Foundation, expediția având inițial ca destinație legendarul ghețar Fedchenko, dar acesta fiind inaccesibil cu elicopterul, echipa a optat pentru ghețarul de la Kon Chukurbashi, după cum a explicat glaciologul rus Stanislav Kutuzov.
După o ascensiune extrem de provocatoare, echipa a reușit să sondeze gheața pe o adâncime de aproximativ 80 de metri, întâmpinând dificultăți datorate calității variate a nucleelor de gheață. Aceasta a generat un amestec de emoții, de la bucurie la provocări tehnice, aducând totodată dovezi ale unei condiții climatice posibile diferite, conform observațiilor lui Miles.
Pe parcursul expediției, echipa a extras probe de gheață marcate de o thinner și o pigmentare neobișnuită, un indiciu că aceste straturi ar putea fi asociate cu epoci climatice anterioare și condiții mai dure. „Am reușit să scoatem ultima probă de gheață, care a fost într-adevăr spectaculoasă, având o nuanță galbenă distinctă din cauza sedimentelor acumulate”, a declarat Miles, subliniind importanța descoperirii.
Probele vor fi transferate către laboratoare specializate pentru analiză detaliată, inclusiv Hokkaido University din Japonia, unde se va examina conținutul lor molecular. Acest proces este esențial pentru a revela secretele climaticului dinamic, având în vedere că gheața este singurul arhiv critic al atmosferei antice și al concentrației gazelor cu efect de seră dinaintea revoluției industriale, iar penuria de cercetări în zone locuite aduce un plus de valoare acestor studii.
Pamir, cunoscut ca „acoperișul lumii”, continuă să fascineze oamenii de știință datorită rolului său crucial în regimul climatic al regiunii. Informațiile extrase din aceste straturi antice de gheață ar putea să ne ajute să anticipăm schimbările viitoare ale monsoon-urilor din Asia de Sud, critice pentru sute de milioane de oameni. Astfel, strângerea acestor probe devine parte dintr-o „cursă împotriva timpului” în fața topirii ghețarilor, fondată pe promisiunea că va oferi instrumente mai avansate de analiză în viitor.
Descoperirile pentru care ne angajăm astăzi, în special corespondențele climatice extrase din aceste probe, vor influența nu doar discuțiile actuale despre schimbările climatice, ci și metoda prin care vom înțelege impactul lor pe termen lung asupra societății umane și a mediului înconjurător. Pe scurt, explorarea ghețarilor precum Kon Chukurbashi poate oferi un indiciu esențial despre cum ne putem adapta viețile într-o lume în continuă schimbare.
