James Watson, co-descoperitorul formei de dubla helix a ADN-ului, a murit la 97 de ani
James D. Watson, biolog american renumit pentru contribuțiile sale în descoperirea structurii de dubla helix a moleculei de ADN, a decedat la vârsta de 97 de ani. Watson, care a împărțit Premiul Nobel în 1962 alături de Francis Crick și Maurice Wilkins, a revoluționat înțelegerea geneticii prin descoperirea că ADN-ul este alcătuit din două fire ce se împletesc, creând o structură ce seamănă cu o scară delicată.
Această descoperire, realizată în 1953, a avut un impact profund asupra medicinei, științei eficiente, genealogiei și biologiei moleculare, deschizând calea pentru dezvoltări recente, cum ar fi manipularea genetică a organismelor, tratamentele pentru diverse afecțiuni prin inserarea genelor, identificarea rămășițelor umane și a suspecților criminali prin analize ADN, precum și urmărirea arborilor genealogici și strămoșilor umani antici.
Deși realizările sale inițiale au fost lăudate, Watson a fost, în ultimele sale decenii, subiectul unor critici dure și cenzuri profesionale din cauza unor remarci controversate, inclusiv declarații que afirmau că persoanele de culoare ar fi mai puțin inteligente decât cele albe. Aceasta a generat un val de indignare internațională și a dus la suspendarea sa din funcția de cancelar al Laboratorului Cold Spring Harbor din New York.
Watson a murit într-o unitate de îngrijire paliativă, după o scurtă boală, conform declarațiilor fiului său, Duncan Watson, care a precizat că tatăl său nu a încetat niciodată să lupte pentru persoanele afectate de boli.
Însă, cariera sa nu a fost marcată doar de controverse. Watson a scris lucrări de referință și memorii, a contribuit la proiectul de cartografiere a genomului uman și a fost mentor pentru tineri cercetători pe parcursul întregii sale cariere. Motivul său personal pentru susținerea proiectului genomic s-a născut dintr-o experiență dureroasă: fiul său, Rufus, a fost spitalizat cu o posibilă diagnosticare de schizofrenie, iar Watson credea că înțelegerea ADN-ului ar putea aduce lumină în privința acestei afecțiuni.
Watson, care s-a născut pe 6 aprilie 1928 în Chicago, și-a folosit influența și conținutul personal pentru a modela politica științifică. Cu toate acestea, controversa legată de comentariile sale despre rasă a stricat imaginea sa publică și a generat reacții acide din partea comunității științifice.
Combinând realizările științifice cu declarații incandescente, moștenirea lui James Watson rămâne una complexă, lăsând o amprentă profundă atât în știință, cât și în discuțiile contemporane despre etică și egalitate.
După decenii în care a fost o figură centrală în cercetarea ADN-ului, Watson a stat la Masina Timpului pentru un ultim omagiu științific, atât prin realizările sale cât și prin controversele stilului său de viață.
