DIETA NU EXPLICĂ DIVERGENȚA SĂNĂTĂȚII LEILOR DE MARE DIN CALIFORNIA ÎN SUA ȘI MEXIC
Un studiu realizat de Universitatea din British Columbia a evidențiat o discrepanță surprinzătoare în sănătatea leilor de mare din California, în funcție de habitatul lor, fără a putea atribui aceste diferențe calității dietei. Cercetătorii au comparat alimentația leilor de mare din Insulele Channel (SUA) cu cea a celor din Golful Californiei (Mexic) și au constatat că, în ciuda unui diet bogat și diversificat, populația leilor de mare din Mexic este în declin, în timp ce cele din California prosperă.
Ana Lucía Pozas-Franco, autor principal al studiului și absolventă a Institutului pentru Oceane și Pescuit de la UBC, a declarat că ceea ce a surprins cercetătorii a fost similitudinea dietelor celor două grupuri, chiar dacă tendințele populației sunt drastic diferite. Studiul a arătat că valoarea energetică a dietei leilor de mare din cele două regiuni era aproape identică, chiar dacă leii de mare din Golful Californiei se confruntau cu o scădere constantă a numărului.
„Această situație scoate în evidență heterogenitatea mediului în care trăiesc acești animale. Influentele asupra tendințelor populaționale sunt mai complexe decât simpla calitate a dietei,” adaugă Pozas-Franco. Această variabilitate sugerează necesitatea unor planuri de gestionare adaptate la condițiile specifice fiecărei colonii.
Dr. Andrew Trites, profesor în cadrul Institutului pentru Pescuit și Oceane și director al Unității de Cercetare a Mamiferelor Marine de la UBC, a subliniat că aceste descoperiri contestă convingerile preconcepute. „Este ușor să credem că calitatea dietei influențează direct dimensiunea populației, dar rezultatele noastre arată că aceeași energie din prada consumată poate duce la rezultate foarte diferite, în funcție de oceanografia locală, disponibilitatea prăzii și presiunea umană,” a explicat Trites.
Între anii 1980 și 2020, populațiile leilor de mare din Insulele Channel au crescut constant, în timp ce majoritatea coloniilor din Mexic s-au diminuat. Cercetătorii au analizat patru decenii de date privind populațiile și dietele acestor mamifere marine, comparând evoluția numărului lor și tipurile de hrană consumate.
Cercetătorii au evaluat doi indicatori principali ai „calității dietei”: densitatea energiei și diversitatea speciilor. Cu toate acestea, rezultatele au arătat similaritate între două regiunile studiate. Leii de mare din Insulele Channel au avut o dietă cu o medie de aproximativ 5.4 kilojouli pe gram, comparativ cu 5.3 kilojouli în Golful Californiei, ceea ce demonstrează că hrana era la fel de bogată din punct de vedere energetic, dar populația din Golful Californiei continua să scadă.
Compoziția dietelor a relevat totuși aspecte diferite. Leii de mare din Insulele Channel consumau majoritar specii de pești de școală și calamar, precum hering și macrou, pe când cei din Golful Californiei se hrăneau cu 88 de specii principale, predominant benctice. Această variabilitate a dietei nu a adus însă un avantaj în ceea ce privește creșterea populației.
Durante valului de căldură din Pacific, cunoscut sub numele de „The Blob”, temperaturile mării au crescut și au perturbat disponibilitatea prăzii. Leii de mare din Golful Californiei au început să consume mai mulți pești benctici și mai puțini pești de școală, ceea ce a dus la o scădere a densității energetice a dietei lor. Cu toate acestea, impactul a variat, unele colonii experimentând scăderi, în timp ce altele nu au fost afectate.
Complexitatea mediului din Golful Californiei a fost accentuată de Trites, care a subliniat diversitatea subregiunilor influențate de curenți, temperaturi și comunități de pradă variate.
Este clar că protejarea leilor de mare necesită o înțelegere profundă a interacțiunilor dintre fiecare colonie și mediul înconjurător. Este necesară o monitorizare pe termen lung pentru a urmări aceste schimbări, distinge fluctuațiile naturale de cele provocate de activitățile umane și a adapta strategiile de conservare la condițiile specifice fiecărei regiuni.
Studiul a pus accentul nu pe întrebarea dacă leii de mare se hrănesc corect, ci pe modul în care oceanul în schimbare influențează hrana disponibilă și adaptabilitatea acestora. Răspunsul, se pare, depinde de locul în care se află.
