Frumusețe și frică: Rolul emoțiilor în comunicarea dezastrelor naturale
În contextul dezastrelor naturale, modul în care comunicațiile de risc sunt formulate poate face o diferență semnificativă în sensibilizarea și pregătirea publicului. În Noua Zeelandă, în special în zona activă seismică din Insula de Sud, comunicarea despre risc echilibrează sentimentele de frică cu emoții pozitive, cum ar fi fascinația și încrederea, utilizând imagini vii și narațiuni împuternicitoare. Această abordare urmărește să mobilizeze populația pentru a se pregăti mai bine în fața riscurilor iminente.
Caroline Rowe, cercetătoare la Centrul de Cercetare pentru Sustenabilitate al Universității din Otago, a fost implicată într-o analiză detaliată a acestei dinamicii, evidențiind cum comunicarea riscurilor poate să valorifice atât anxietatea, cât și emoțiile pozitive pentru a stimula implicarea și a încuraja o pregătire eficientă în Umanitate.
Studiul a fost publicat în Journal of Science Communication (JCOM) și subliniază amploarea provocărilor cu care se confruntă organizațiile de gestionare a urgențelor din Noua Zeelandă, având în vedere că există o probabilitate de 75% ca un cutremur cu magnitudinea 8 sau mai mare să aibă loc pe Falia Alpine în următorii 50 de ani. Această statistică a atras atenția managerilor de urgență care subliniază necesitatea unei pregătiri mai bune pentru astfel de evenimente catastrofale.
Programul AF8, lansat în 2016 ca o organizație de limită între știința riscurilor seismice și practica gestionării urgențelor, dezvoltă inițiative de comunicare care vizează atât profesioniștii din domeniu, cât și publicul larg. Rowe subliniază impactul acestei inițiative, observând că discuțiile cu managerii de urgență au demonstrat un efect personal și organizațional semnificativ, evidențiind importanța emoțiilor în comunicarea eficientă.
Cercetarea lui Rowe a inclus două părți principale: prima a fost o analiză documentară a 14 materiale de comunicare AF8, unde a observat că tonul mesajelor transmise de cercetători era adesea plin de entuziasm și pozitivitate, o reacție neașteptată având în vedere gravitatea subiectului abordat. De exemplu, cercetătorii s-au arătat încântați să împărtășească știința din spatele riscurilor, datorită geologiei remarcabile a Insulei de Sud, care le oferă oportunitatea unică de a observa o limită de plăci tectonice în proximitate.
AF8 a reușit să sublinieze nu doar amenințările, ci și frumusețea peisajului creat de aceleași forțe geologice. Astfel, mesajele transmise vizau atât riscurile ce pot genera anxietate, cât și elementele de frumusețe care corespund acelor pericole, sugerând că ele fac parte integrantă din viața locuitorilor, aducând valoare economică prin turism.
Cea de-a doua parte a studiului a constat în interviuri cu profesioniști din managementul urgențelor, inclusiv oficiali de apărare civilă și lideri comunitari. Răspunsurile acestora au arătat că apelurile emoționale din cadrul AF8 erau gestionate cu un echilibru atent, adoptând un ton angajat, dar liniștitor, utilizând cadrul certitudinii bazat pe date istorice și mesaje de eficiență, accentuând ideea că „putem acționa și ne putem pregăti”.
Această abordare complexă indică valoarea emoțiilor, nu ca un aspect ce trebuie reprimat, ci ca un element ce trebuie înțeles și utilizat cu înțelepciune. Pentru comunicatorii de risc, emoțiile nu sunt efecte secundare de evitat, ci dimpotrivă, recunoașterea și canalizarea acestora permit apariția aspectelor pozitive, cum ar fi încrederea în sine și motivația de a acționa, prevenind astfel ca frica și anxietatea să devină dominante.
Rowe concluzionează că oamenii vor resimți emoții în mod inevitabil, motiv pentru care comunicatorii de risc trebuie să accepte acest fapt și să lucreze cu el. „Riscul în sine este în mod inerent înfricoșător, dar dacă este încadrat cu mesaje care împuternicesc și transmit sentimentul de eficiență, oamenii sunt mai bine pregătiți să facă față acestuia,” adaugă ea.
Articolul „Trecând prin Falia Fricii: Cum comunicarea de risc stimulată emoțional poate ajuta la promovarea pregătirii pentru dezastre” de Caroline Rowe, Caroline Orchiston și Fabien Medvecky face parte dintr-un număr special JCOM intitulat „Emoții și Comunicare Științifică”.
Luisa Massarani, cercetătoare la Institutul Brazilian de Comunicare Publică a Științei și Tehnologiei și una dintre edițiile invitate ale numărului special, subliniază că acest articol demonstrează cât de important este să înțelegem emoțiile în contextul riscurilor și fricii. „Deși rolul lor semnificativ este recunoscut, emoțiile sunt subteorizate și slab cercetate în comunicarea științifică, deși interesul pentru acest subiect crește în rândul cercetătorilor și practicienilor,” concluzionează ea.
