CUM SCHIMBĂRILE CLIMATICE DIN POLAR AMPLIFICĂ RISCURILE ASUPRA SĂNĂTĂȚII GLOBALE
Schimbările climatice din regiunile polare ale Pământului se dovedește a fi un factor subestimat în creșterea riscurilor globale pentru sănătate, cu efecte ce depășesc cu mult cercurile arctice și antartice. O cercetare condusă de un grup internațional de oameni de știință, avându-l ca lider pe profesorul Gail Whiteman de la Școala de Afaceri a Universității Exeter, propune un cadru cuprinzător care cartografiază conexiunile complexe dintre schimbările fizice din Arctic și Antarctic, schimbări ce ar putea amplifica impacturile climatice asupra sănătății umane la nivel mondial.
Cercetarea, publicată în revista Ambio, a revizuit o gamă largă de literatură științifică din domeniul climatologiei, sănătății publice și alte discipline. Autorii au constatat că modelele actuale subestimează impacturile directe și indirecte ale schimbărilor din regiunile polare asupra problemelor globale de sănătate, de la boli cronice și provocări de sănătate mintală până la complicații în timpul sarcinii.
Netra Naik, cercetător asociat la Arctic Basecamp și autor principal al lucrării, a declarat: „Schimbările polare nu reprezintă o criză îndepărtată. Revizuirea noastră a cercetării arată că topirea calotelor glaciare, creșterea nivelului mării și schimbarea modelului vremii au consecințe complexe ce se extind dincolo de Arctic și Antarctic, afectând securitatea alimentară, povara bolilor și infrastructura de sănătate. Aceasta nu este doar o problemă de mediu, ci o urgență globală în domeniul sănătății.”
IMPACTUL ÎNCĂLZIRII POLARE ASUPRA SĂNĂTĂȚII GLOBALE
Studiul detaliază cum regiunile polare, care se încălzesc mai repede decât medie globală, sunt susceptibile să declanșeze bucle de feedback și cascade de schimbări, remodelând riscurile globale pentru sănătate într-un mod complicat și interconectat. Pe măsură ce temperaturile cresc, curenții atmosferici și oceanici sunt destabilizați, iar fenomenele meteorologice extreme sunt așteptate să provoace creșterea ratelor de leziuni severe, decese și tulburări mintale.
Un Arctic fără gheață în sezonul estival ar putea contribui la creșterea frecvenței și severității episoadelor de El Niño, agravând valurile de căldură, în special în regiunile tropicale. De asemenea, se estimează că temperaturile în creștere vor intensifica bolile, inclusiv afecțiuni renale și cardiovasculare.
Creșterea nivelului mării, generată de topirea calotelor glaciare, ar putea crește salinitatea apelor subterane și contaminate sursele de apă potabilă, ceea ce ar putea duce la o creștere a pre-eclampsiei în sarcină, mortalitate infantilă și diverse tipuri de cancer.
BOALĂ EMERGENTĂ ȘI RISCURI PENTRU COMUNITĂȚILE ARCTICE
Între timp, clima în încălzire împinge boli transmise de insecte și animale, cum ar fi vibriosis, febră dengue și boala Lyme, către regiunile nordice anterior neafectate. Inundațiile, intensificate de topirea gheaței polare, cresc răspândirea bolilor de apă precum holera și tifoidul, în timp ce exacerbează condițiile respiratorii.
În Arctic, topirea permafrostului și a gheții marine amenință infrastructura esențială și riscă eliberarea poluanților blocați de mult timp, precum și a patogenilor antici, precum virusul gripal din 1918. Studiul subliniază riscurile asupra surselor tradiționale de hrană din cauza schimbărilor ecosistemelor oceanice, contribuind la creșterea ratelor de malnutriție, avorturi spontane, insuficiență renală și boli cardiovasculare în rândul comunităților arctice, care deja se confruntă cu sisteme de sănătate precare.
APELURI PENTRU ACȚIUNE ȘI COLABORARE GLOBALĂ
Noul cadru stabilită legătura dintre schimbările fizice polare și riscurile regionale și globale de sănătate, solicitând o integrare mai bună a riscurilor de sănătate amplificate de schimbările fizice polare în evaluările impactului asupra sănătății umane.
„Ignorarea acestor potențiali factori de boală și deces nu este o opțiune,” a declarat profesorul Whiteman, profesor de Impact Hoffmann pentru Accelerarea Acțiunilor privind Natura și Clima. „Avem nevoie de o colaborare internațională mai puternică între oamenii de știință în climat, profesioniștii din sănătate și experții în date pentru a preveni daunele și a pregăti sistemele noastre pentru provocările viitoare.”
