Studiu despre efectele stresului organizațional și ocupațional asupra personalului din serviciile de criminalistică
Recent, cercetători de la Universitatea Griffith au publicat un studiu semnificativ în Journal of Forensic Sciences, care aduce în prim-plan efectele stresului organizațional și ocupațional asupra angajaților din domeniul serviciilor de criminalistică. Deși stresul resimțit de ofițerii de poliție a fost adesea discutat, cercetarea actuală subliniază importanța înțelegerii modului în care diferitele tipuri de stres influențează bunăstarea personalului dedicat acestei specializări.
Dr. Jacob Keech, din cadrul Școlii de Psihologie Aplicată a Universității Griffith, a explicat că, în timp ce agențiile de poliție s-au concentrat în mod tradițional pe efectele expunerii la traume, studiul lor a căutat să determine cum cerințele organizaționale și ocupaționale mai largi afectează starea de bine a personalului din serviciile de criminalistică și ce resurse de lucru ar putea contribui la protejarea acestora împotriva stresului și epuizării.
Studiul a identificat mai multe surse de stres organizațional, incluzând distribuția inegală a responsabilităților de muncă, birocrația excesivă și sarcinile administrative copleșitoare. Un alt aspect notabil a fost riscul de a lucra singur pe timp de noapte, pericolele de accidentare la locul de muncă și programul de lucru schimbat, care se dovedeau a fi, de asemenea, factori semnificativi în generarea stresului.
Conform rezultatelor, presiunea organizațională și operațională a fost stabilită ca fiind predictori mai puternici pentru rezultate negative de bunăstare, cum ar fi epuizarea și stresul, decât expunerea la traume. Personalul a raportat o senzație de copleșire din cauza obligațiilor administrative și o frică constantă de a nu reuși să se ridice la înălțimea standardelor echipei din cauza ritmului de muncă.
De asemenea, angajații și-au exprimat îngrijorări legate de propria minuțiozitate în investigații și dificultățile întâmpinate în echilibrarea vieții profesionale cu cea personală. În contrast, un climat psihosocial de sprijin, cu supraveghetori care oferă suport și colegi care colaborează eficient, s-a dovedit a fi protector, conducând la o scădere a epuizării și la o îmbunătățire a satisfacției la locul de muncă.
Dr. Keech a subliniat că pentru a îmbunătăți bunăstarea personalului din serviciile de criminalistică, agențiile de poliție trebuie să adopte o abordare holistică ce depășește sprijinul prin intermediul traumei. „Agențiile ar trebui să se concentreze pe reducerea presiunii organizaționale și administrative, creând un climat de siguranță psihosocială în care bunăstarea este prioritară la toate nivelurile de management”, a adăugat Dr. Keech.
În colaborare cu Associate Professor Jacqueline Drew, Dr. Keech a dezvoltat programul EMPOWER Leaders, destinat să crească capacitatea liderilor de nivel mediu din poliție, ajutându-i să-și gestioneze mai bine sănătatea lor și pe cea a angajaților lor.
Acest studiu demonstrează importanța înțelegerii mai profunde a stresului ocupațional și organizațional, evidențiind necesitatea de a crea un mediu de lucru care promovează sprijinul și protecția bunăstării angajaților din domeniul criminalisticii.
Informații suplimentare pot fi găsite în lucrarea semnată de Jacob J. Keech et al., intitulată „Cerințele locului de muncă, resursele și bunăstarea personalului din serviciile de criminalistică”, publicată în Journal of Forensic Sciences.
