De ce țările bogate în minerale din Africa nu își valorifică averea
În ciuda bogăției lor minerale, multe țări africane nu reușesc să beneficieze pe deplin de această resursă. Aceasta se datorează în principal evaziunii fiscale de către companiile multinaționale, legislației slabe și dezechilibrelor de putere în negocieri. Exemplele de astfel de combinații sunt numeroase, iar consecințele sunt devastatoare pentru fără o gestionare corespunzătoare.
Unele estimări indică faptul că evaziunea fiscală a acestor companii costă țările africane între 470 și 730 de milioane de dolari anual, conform Fondului Monetar Internațional. Această sumă pierdută înseamnă mai puține resurse pentru infrastructură, servicii de sănătate și dezvoltare socială în aceste națiuni.
Sistemele de stimulente fiscale fără discernământ, menite să atragă investiții în minerit, se dovedesc de cele mai multe ori ineficiente, ducând la o pierdere netă a veniturilor guvernamentale. Aceste concesii excesive oferite companiilor străine contribuie la o stare de nemulțumire generalizată, la sărăcie și subdezvoltare, în ciuda abundenței de resurse minerale. Liderii de pe continent condamnă această situație, subliniind nevoia de schimbare.
Codul minier din Mali și progresul reformelor
În 2022, sectorul minier din Mali a reprezentat o parte semnificativă a economiei, contribuind cu 9,2% la PIB, 76,5% din veniturile la export și 34,8% din veniturile de stat. Totuși, progresele recente urmăresc corectarea leziunilor anterioare cauzate de degradarea mediului și de veniturile minerale dezamăgitoare.
Codul minier din 2023 al Mali reflectă eforturi clare de reformare a sectorului pentru a maximiza beneficiile naționale. Acesta introduce cerințe de proprietate a statului și măsuri de responsabilitate socială și ecologică bine definite. În mod crucial, reforma elimină concesiile fiscale pe termen lung și impune o regalie pe producție de 10%, în plus față de alte măsuri destinate să sprijine incluziunea socială.
În ciuda avansurilor legislative, marii jucători din sectorul minier continuă să se opună acestor reforme, ceea ce duce la un climat de tensiune mai degrabă decât la soluții negociate. Companii precum Robex Resources și Endeavour Mining au ajuns recent la acorduri cu guvernul Mali, ceea ce ar putea fi un semn pozitiv în direcția corectă.
Naționalismul resurselor și provocările de securitate
Criticile privind adoptarea unei abordări de tip „naționalism al resurselor” de către țările bogate în minerale nu sunt întotdeauna justificate. Gestionarea bine coordonată și transparentă a veniturilor minerale poate, de fapt, îmbunătăți accesul la servicii esențiale. Astfel, o mai mare suveranitate asupra resurselor naturale ar putea fi un semn de responsabilitate, nu un act ostil
În regiunile afectate de amenințări de securitate, cum ar fi Mali, sectorul minier oferă nu doar venituri, ci și locuri de muncă, contribuind direct la stabilitatea socială. Așadar, încurajarea respectării reglementărilor naționale de către industria minieră este esențială pentru a asigura prosperitatea generală a comunităților locale.
În concluzie, deși Africa deține o bogăție naturală imensă, obstacolele legislative, puterea disproporționată în negocieri și stimulentele fiscale inadecvate restricționează capacitatea acestor țări de a valorifica adevărata valoare a resurselor lor. Schimbările legislative recente, precum codul minier din Mali, semnalează un început promițător, dar rămâne de văzut cum vor evolua adevăratele beneficii pentru populație.
