O UMANITATE ÎN PERPETUĂ MIȘCARE: CUM PIERDEM TIMP, INDIFERENT DE APAMA IUBIM MATERIALE
Un studiu recent realizat de Universitatea Autonomă din Barcelona și Universitatea McGill din Canada aduce în prim-plan un fapt uluitor: indiferent de standardele de viață, oamenii din întreaga lume călătoresc, în medie, 78 de minute pe zi. Acest timp dedicat deplasărilor nu variază semnificativ, fie că este vorba de țări bogate sau de națiuni în dezvoltare, rămânând constant la aproximativ 1,3 ore, o valoare care subliniază obsesia noastră comună pentru a ne deplasa.
Studiul sugerează că elementul esențial pentru reducerea consumului de energie la nivel populațional se regăsește în proiectarea comunităților care încurajează forme de transport cu un consum scăzut de energie în cadrul celor 78 de minute zilnice de călătorie. În ciuda progreselor tehnologice care au făcut vehiculele mai eficiente, consumul global de energie în transport continuă să crească, ceea ce ridică întrebări serioase asupra modul în care ne organizăm deplasările.
Oamenii călătoresc pentru diverse motive: navetă, shopping sau job, iar timpul dedicat călătoriilor variază de la o zi la alta și de la o persoană la alta. Totuși, analiza datelor provenite din 43 de țări, reprezentând mai mult de jumătate din populația globului, confirmă o tendință generală: societățile par să își stabilizeze timpul total de călătorie în jurul a 78 de minute pe zi, cu o variabilitate de plus sau minus 12 minute. Astfel, în medie, oamenii petrec între 66 și 90 de minute zilnic călătorind, indiferent de mijlocul de transport utilizat sau distanța parcursă.
Studiul a scos în evidență faptul că acest interval de timp este independent de modul de transport, fie că vorbim despre mers pe jos, bicicletă sau mașină. Motivul din spatele acestui fenomen ar putea fi legat de dorința noastră profund înrădăcinată de a explora împrejurimile, dar și de limitele practice care ne împiedică să petrecem prea mult timp călătorind.
„Descoperirea cea mai importantă este că oamenii nu călătoresc mai puțin când viteza sau eficiența cresc; din contră, călătoresc mai mult”, afirmă Eric Galbraith, autorul principal al studiului. Această constatare subliniază că timpii de călătorie converg dincolo de diferențele culturale sau economice, oferind o unealtă robustă pentru a prezice modul în care societățile vor reacționa la schimbările tehnologice sau la politicile de transport public.
În acest sens, specialiștii subliniază că ora totală de călătorie rămâne constantă, iar orice schimbare comportamentală va afecta modul în care acest timp este distribuit între diferitele moduri de transport. De exemplu, o metropolă organizată în jurul unui sistem de tramvaie ușoare, unde fiecare persoană petrece în medie 40 de minute pe zi călătorind cu trenul, va avea un consum de energie de aproximativ cinci ori mai mare decât un oraș în care deplasările se fac pe jos. Comparativ, un oraș bazat pe mașini cu motor pe combustie poate utiliza de până la 100 de ori mai multă energie per persoană decât o așezare pedestră, chiar dacă vehiculele sunt relativ eficiente pe kilometru parcurs.
Astfel, acest studiu subliniază rolul esențial al decidenților politici și al urbanistilor în vederea reducerii consumului de energie în transport. Ei au responsabilitatea de a promova moduri de transport care consumă puțină energie pe oră, precum mersul pe jos, ciclismul sau transportul public electric. Așa cum precizează William Fajzel, student doctorand la Universitatea McGill, „politicile care permit oamenilor să opteze pentru moduri de transport cu consum redus de energie pe oră vor fi cele mai eficiente pentru diminuarea cererii de energie în domeniul transporturilor”.
În contextul provocărilor imense pe care le întâmpinăm în fața schimbărilor climatice și a sustenabilității, aceste descoperiri pot servește drept catalizator pentru transformări profunde în modul în care ne organizăm orașele și societățile. Este clar că o abordare mai inteligentă a planificării urbane și a modurilor de transport poate conduce nu doar la un mediu mai curat, ci și la un stil de viață mai sustenabil pentru întreaga umanitate.
