Specii în Criză: Pinguinii Critic Acoperiți Direct de Competitia cu Navele de Pescuit
Pinguinii africani, o specie critic îngrijorată, se confruntă cu o amenințare crescândă din partea navelor comerciale de pescuit. Un studiu recent, derulat de Universitatea St Andrews, arată că în anii cu o abundență redusă a peștilor, acești pinguini sunt mult mai predispuși să se hrănească în aceleași zone cu ambarcațiunile de pescuit, sporind astfel competiția pentru hrană și adăugând presiune asupra unei specii deja aflate în pericol. Această descoperire evidențiază o criză ecologică alarmantă care necesită acțiuni rapide.
Publicat în Journal of Applied Ecology, cercetarea introduce o metodă inovatoare denumită „intensitatea suprapunerii”, care nu măsoară doar extinderea zonei comune între pinguini și nave de pescuit, ci și numărul exact de pinguini afectați de această suprapunere. Această abordare ar putea transforma modul în care gestionăm resursele marine și protejăm specii amenințate.
Populația de pinguini africani a scăzut dramatic cu aproape 80% în ultimele trei decenii, în parte din cauza competiției cu pescuitul local de sardine și anciovete, acestea din urmă fiind o parte esențială a dietei lor. Pescuitul local este efectuat printr-o metodă denumită „purse-seine”, care implică utilizarea unei mari plasă pentru capturarea peștilor în grupuri. Aceasta tehnică amplifică presiunea asupra resurselor de hrană esențiale pentru supraviețuirea pinguinilor.
Dr. Jacqueline Glencross, autorul principal al studiului și cercetător la Scottish Oceans Institute, explică importanța acestui studiu: „Ne-am dorit să avem o metodă mai precisă de evaluare a numărului de pinguini care ar putea fi afectați atunci când pescuitul se desfășoară în apropierea lor — nu doar unde se intersectează aceste activități.”
Suprapunerea Între Pinguini și Navele de Pescuit
Prin analizarea datelor de urmărire a pinguinilor de pe Insulele Robben și Dassen, echipa de cercetare, din care au făcut parte și specialiști de la Universitatea Exeter și Departamentul de Silvicultură, Pescuit și Mediu din Africa de Sud, a constatat o creștere bruscă a suprapunerii în anii cu hrană deficitară. De exemplu, în 2016, un an cu biomasa de pește scăzută, aproximativ 20% din pinguini au căutat hrană în aceleași zone ca navele de pescuit active. Spre deosebire de aceasta, în anii în care stocurile de pești erau mai sănătoase, procentul de suprapunere a scăzut dramatic la doar 4%.
Această descoperire subliniază că competiția dintre pescuit și pinguini se intensifică în momentele de penurie alimentară, punând un risc major în timpul perioadelor sensibile, precum perioada de creștere a puilor, când părinții trebuie să caute eficient hrană pentru a-și hrăni urmașii.
Implicatii pentru Conservare și Politică
Prin cuantificarea intensității suprapunerii la nivel de populație, studiul oferă un instrument puternic pentru evaluarea riscurilor ecologice și pentru informarea managementului pescuitului bazat pe ecosisteme. Acest lucru are implicații practice semnificative pentru proiectarea unor arii marine protejate dinamice, capabile să reacționeze la schimbările în timp real ale dinamicii prădător-pradă. Aria de protecție trebuie să se adapteze pentru a răspunde necesităților ecologice ale pinguinilor, în special în zonele unde suprapunerile sunt cele mai intense.
Pinguinii africani au fost recent subiectul unei știri importante într-un caz judiciar din Africa de Sud, care a contestat lipsa închiderilor de pescuit cu semnificație biologică în apropierea coloniilor de reproducere ale pinguinilor. Anul acesta, sectorul de conservare și cel al pescuitului au ajuns la un consens în instanță privind necesitatea închiderilor de pescuit în apropierea coloniei de pinguini. În urma acestei tranzacții, guvernul sud-african a reinstaurat zone de interdicție a pescuitului cu semnificație biologică în jurul Insulei Robben, una dintre principalele colonii studiate.
Dr. Glencross a subliniat importanța cercetării: „Acest studiu subliniază de ce aceste închideri sunt necesare. Zonele anterior neprotejate, cu o intensitate mare a suprapunerii, sunt locurile în care pinguinii sunt cei mai expuși riscurilor.” Aceste informații sunt esențiale pentru a efectua acțiuni de protecție a unei specii aflate în pericol critic de dispariție.
