Studenții pot contribui la modelarea propriei experiențe de învățare
Un studiu recent sugerează că oferirea studenților a mai mult control asupra modului în care învață poate duce la o implicare mai profundă și la o colaborare mai bună. Cercetarea a fost realizată de Dr. Ana Ines Salvi de la Queen Mary University of London și publicată în Journal of English for Academic Purposes.
Cum a fost structurat studiul
Studiul a urmărit combinarea autonomiei studentului cu o abordare numită Practică Exploratorie, care îi încurajează pe profesori și studenți să investigheze împreună întrebări și să dezvolte o înțelegere comună. Cercetarea s-a desfășurat pe parcursul unui curs intensiv de limba engleză academică de patru săptămâni, la care au participat 17 studenți internaționali care se pregăteau pentru un masterat în domeniul producției la o universitate din Marea Britanie.
În loc să se bazeze exclusiv pe predarea condusă de profesor, studenții au fost încurajați să ia decizii privind aspecte ale învățării lor, în funcție de propriile nevoi. Ei au lucrat în colaborare, au reflectat asupra progresului lor și au investigat întrebări care îi interesau. Printre acestea s-au numărat „De ce suntem aici?”, „De ce este greu să găsești cazare în jurul universității?” și „De ce este dificil să găsim o idee bună pentru proiectul nostru de bibliotecă?”
Metode de investigație și rezultate
Studenții au cercetat aceste întrebări folosind surse precum literatura academică și internetul, au discutat descoperirile cu colegii și au prezentat ceea ce au învățat. Cercetarea a identificat cinci teme principale în experiențele studenților: învățarea prin interacțiune și colaborare, autonomia studentului, efortul de înțelegere, calitatea vieții și bucuria, precum și integrarea cercetării în predare și învățare.
Feedbackul studenților a arătat că aceștia au apreciat posibilitatea de a lua decizii privind învățarea lor și de a lucra împreună cu colegii. Unii studenți au menționat că ținerea unui jurnal zilnic de învățare i-a ajutat să reflecteze asupra a ceea ce au învățat și să se gândească la pașii următori. Activitățile exploratorii le-au oferit, de asemenea, ocazia de a-și dezvolta abilități de cercetare și interpersonale, cum ar fi formularea de întrebări, colectarea și organizarea informațiilor, realizarea de interviuri și lucrul cu colegi din diferite țări.
Rolul îndrumării din partea profesorului
Este important de menționat că cercetarea nu sugerează că studenții ar trebui lăsați să învețe complet independent. Studenții au subliniat și valoarea îndrumării din partea profesorului, unii afirmând că ar fi apreciat mai mult sprijin atunci când luau decizii sau lucrau în grupuri. Salvi a combinat cele două abordări pentru a explora modul în care acestea se pot completa reciproc. Rezultatele sugerează că autonomia studentului poate oferi o structură clară pentru planificarea, desfășurarea și evaluarea învățării, în timp ce Practica Exploratorie îi poate încuraja pe studenți să pună întrebări, să investigheze ceea ce contează pentru ei și să se concentreze pe înțelegere, nu doar pe găsirea de soluții.
Această abordare a adus, de asemenea, învățarea academică mai aproape de experiențele mai largi ale studenților de a trăi și de a studia într-un mediu nou. Un student a reflectat asupra experienței un an mai târziu, spunând: „Întrebările sunt întotdeauna cel mai bun profesor.” Cercetarea sugerează că combinarea autonomiei studentului cu Practica Exploratorie poate oferi o modalitate pentru profesori de a integra cercetarea, reflecția și investigația condusă de studenți în predarea de zi cu zi, în loc să trateze cercetarea ca pe ceva separat de învățarea din clasă.
Limitele studiului
Autoarea notează că studiul a fost realizat cu un grup mic, pe parcursul unui curs scurt de patru săptămâni, și că, fiind un studiu de cercetare practică, profesorul a acționat și în calitate de cercetător. Prin urmare, rezultatele oferă o perspectivă asupra acestei experiențe specifice de clasă, mai degrabă decât dovezi că abordarea va produce aceleași rezultate în toate contextle educaționale. Studiul contribuie la cercetarea care explorează modul în care studenții pot deveni participanți activi în propria educație – nu doar receptori ai predării, ci persoane care ajută la modelarea experienței lor de învățare și investighează întrebări care contează pentru ei.
