Bazinele de saramură din Marea Roșie dezvăluie indicii despre primele forme de viață de pe Pământ
Originea primelor forme de viață de pe Pământ, anterioară apariției oxigenului și a fotosintezei, rămâne un mister. Cercetări recente sugerează că rămășițele din bazinele de saramură de pe fundul Mării Roșii ar putea oferi răspunsuri importante.
Bazinele de saramură sunt lacuri sau iazuri subacvatice situate pe fundul mării, caracterizate prin întuneric, concentrații ridicate de sare și absența oxigenului. Mult timp s-a presupus că aceste medii sunt lipsite de viață, însă cercetările au arătat că pentru anumiți extremofili ele reprezintă adevărate oaze. Bacteriile și arheele care prosperă în aceste condiții lasă urme geochimice detectabile mult timp după dispariția lor.
Un studiu recent publicat în AGU Advances, realizat de Morgan Chakraborty și colegii săi, a analizat compoziția geochimică a sedimentelor și a materiei organice dintr-un bazin de saramură activ, trei zone de fund marin fără saramură și o posibilă zonă cu bazin de saramură „stins”, identificată prin inele minerale în jurul unei depresiuni pline cu organisme marine moarte.
Bazinul activ, situat la 1.770 de metri sub suprafața Mării Roșii, era plin de bacterii și arheele. Sedimentele de sub covorul microbian prezentau o concentrație extrem de ridicată de metale precum mangan, fier, molibden și cupru, unele zone având valori de peste 100 de ori mai mari decât cele din zonele fără saramură. Bazinul stins, aflat la aproape 1.400 de metri sub suprafața mării, prezenta modele similare de îmbogățire.
Prezența manganului oxidat și a materiei organice bogate în molibden în sedimentele ambelor bazine va îmbunătăți interpretarea unor modele similare din registrul geologic. Analizele metagenomice ale bazinului activ au identificat microorganisme oxidante de mangan, precum Nitrospira. Această descoperire, împreună cu fazele de fier-mangan oxidat din sedimente, oferă dovezi că oxidarea microbiană a manganului bivalent la oxizi de mangan ar fi putut servi drept mecanism de producere a energiei înainte de creșterea oxigenului atmosferic în timpul Marelui Eveniment de Oxidare, acum aproximativ 2,4–2,2 miliarde de ani.
Deși autorii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare, concluziile susțin ipoteza că îmbogățirea cu metale a oceanelor timpurii ar fi putut avea loc independent de fotosinteza oxigenică sau de fotoautotrofie. Oxidarea chemotrofă a manganului și fierului ar fi putut reprezenta motorul primelor forme de viață din oceane.
