Crizele planetare adâncesc inegalitățile globale în sănătate
Tripla criză planetară — schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea mediului — accentuează inegalitățile globale în ceea ce privește oportunitățile de sănătate, avertizează cercetătorii de la Universitatea Heidelberg într-un articol publicat în revista Nature Human Behaviour.
Autorii subliniază că șapte din cele opt „limite sigure și juste ale sistemului Pământului” — praguri care reprezintă stabilitatea și reziliența planetei și care țin cont de echitatea pentru toți oamenii — au fost deja depășite. În consecință, o mare parte a populației globale este afectată de aceste depășiri, cu impacturi distribuite inegal la nivel mondial.
Potrivit cercetătorilor, țările cu venituri mici sau medii sunt afectate în mod disproporționat, la fel ca grupurile de populație mai sărace și mai în vârstă din regiunile cu venituri ridicate.
Riscuri sanitare interconectate
„Prosperitatea și o marjă financiară mai mare le permit oamenilor să se protejeze mai bine de crizele climatice și de mediu fără a-și schimba obiceiurile de consum — obiceiuri care contribuie la criza planetară. Această inegalitate este un obstacol-cheie în calea echității în sănătate, care ar trebui să ofere cel mai mare potențial posibil pentru o viață sănătoasă tuturor indivizilor, indiferent de situația lor socială, economică sau geografică. Combaterea ei este legată de întrebarea privind contribuția pe care o pot aduce politica climatică și acțiunea climatică”, a declarat politologul dr. Nihan Toprakkiran, coordonatorul științific al inițiativei Climate-Life-Nexus a Universității Heidelberg.
Profesorul dr. Joacim Rocklöv, cercetător la Institutul de Sănătate Globală din Heidelberg și la Centrul Interdisciplinar de Calcul Științific, a explicat că riscurile sanitare generate de tripla criză planetară sunt rareori cauzate de o singură amenințare. „Căldura, poluarea mediului, bolile infecțioase legate de climă și resursele limitate pot apărea simultan, iar aceste riscuri nu se adună pur și simplu — se întăresc reciproc”, a afirmat epidemiologul, matematicianul și statisticianul, care este directorul Heidelberg Planetary Health Hub și unul dintre cei doi coordonatori ai raportului european Lancet Countdown privind sănătatea și schimbările climatice.
„Trebuie să avem o viziune cuprinzătoare asupra acestor amenințări pentru a identifica grupurile de populație cele mai afectate și pentru a dezvolta măsuri eficiente”, a adăugat Rocklöv.
Lacune în datele geografice și monitorizare
Geoinformaticianul profesor dr. Alexander Zipf consideră necesară, în primul rând, completarea lacunelor din datele de cercetare geografică și din monitorizare. „În regiunile cu cele mai mari riscuri, există încă o lipsă de date oficiale privind mediul și sănătatea”, a declarat cercetătorul, care activează la Institutul de Geografie al Universității Heidelberg și conduce HeiGIT (Institutul Heidelberg de Tehnologie a Informației Geografice).
„Când conectăm datele-cheie din observarea Pământului cu geodate generate local, putem identifica regiuni care au fost mult timp trecute cu vederea. Astfel, putem contracara inegalități care erau invizibile înainte”, a explicat Zipf.
Măsuri propuse de cercetători
În articolul lor, cercetătorii — care îi includ și pe politologul profesor dr. Jale Tosun și pe eco-epidemiologul dr. Marina Treskova — propun mai multe măsuri suplimentare, printre care intensificarea cercetării privind ciclurile de feedback socio-ecologic.
Aceștia pledează pentru integrarea evaluării impactului asupra sănătății în planificarea politicii climatice ca instrument analitic și de orientare. Scopul ar fi să ofere informații despre care grupuri de populație beneficiază din punct de vedere al sănătății de pe urma măsurilor și care sunt dezavantajate — chiar înainte ca măsurile să fie implementate.
Obiectivul final este o politică holistică care să lege abordările de politică climatică pentru a limita schimbările climatice, a proteja biodiversitatea și a reduce poluarea mediului de măsuri menite să prevină inegalitatea în oportunitățile de sănătate și să promoveze echitatea în sănătate.
