Fenomenul El Niño atinge niveluri record, avertizează oamenii de știință
Fenomenul meteorologic El Niño, aflat în curs de intensificare, a egalat cel mai puternic episod înregistrat vreodată, potrivit unei măsurători larg utilizate. Anunțul a fost făcut luni de un om de știință, în timp ce efectele fenomenului se resimt deja de la America Centrală până în Indonezia.
Zeke Hausfather, climatolog la Berkeley Earth și coautor al unor rapoarte cuprinzătoare privind schimbările climatice pentru Organizația Națiunilor Unite, a declarat că anomalia temperaturii suprafeței mării din zona tropicală a Pacificului se situează în prezent la 3,07°C, egalând nivelul din perioada 2015–2016.
„Este foarte probabil ca luna septembrie să înregistreze cele mai mari anomalii lunare din istoria măsurătorilor, cu excepția unei evoluții complet neașteptate în săptămâna care urmează”, a afirmat el într-un e-mail.
Cifrele publicate de Hausfather se bazează pe datele privind temperatura suprafeței mării colectate prin satelit și balize de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA). Acestea măsoară cu cât temperaturile zilnice ale suprafeței mării din regiunea Niño 3.4 — o zonă delimitată convențional în Pacific — depășesc media pe 30 de ani.
NOAA a trecut însă la o metodă mai nouă, numită Indicele Oceanic Relativ El Niño (RONI), care raportează încălzirea din regiunea Niño 3.4 la încălzirea întregii zone tropicale. Scopul acestei schimbări este de a ține cont mai bine de efectele schimbărilor climatice care încălzesc oceanele în general. Conform acestui indice, valorile sunt mai scăzute, iar El Niño actual se află încă sub nivelul record, deși este de așteptat să îl depășească în cele din urmă.
El Niño reprezintă faza de încălzire a unui ciclu natural din zona tropicală a Pacificului, cunoscut sub numele de Oscilația El Niño-Sud (ENSO). Acesta se declanșează atunci când vânturile alizee care suflă de la est la vest slăbesc temporar, permițând apei calde care se acumulează în mod normal în vestul Oceanului Pacific să se deplaseze spre est și să urce la suprafață.
Când aceste temperaturi ale suprafeței mai ridicate decât media persistă câteva luni, ele generează mai multe furtuni și nori în regiune, ceea ce provoacă efecte în lanț asupra întregii atmosfere globale. Rezultatul constă în condiții mai calde și mai secetoase în unele zone și mai reci și mai umede în altele.
Schimbările climatice cauzate de activitatea umană pot amplifica impactul El Niño. O atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate, astfel încât ploile asociate fenomenului El Niño pot deveni mai extreme. De asemenea, usucă solul, adâncind seceta în regiunile afectate.
Oamenii de știință nu sunt pe deplin de acord cu privire la faptul dacă schimbările climatice intensifică fenomenele El Niño în sine, dar un studiu recent bazat pe schelete de corali a constatat o „amplificare izbitoare” a acestor fenomene în ultimii 40 de ani, comparativ cu perioada preindustrială.
Acest El Niño afectează deja puternic unele regiuni, inclusiv America Centrală, unde animalele și culturile mor din cauza secetei. Lipsa apei pune probleme uriașe și pentru Canalul Panama. Calea navigabilă care leagă Atlanticul de Pacific asigură 5% din comerțul global și nu poate funcționa fără apa din rezervoare, folosită pentru alimentarea ecluzelor care ridică și coboară navele la începutul și sfârșitul tranzitului. Autoritățile au fost nevoite să reducă drastic traficul prin canal.
În Indonezia, fenomenul este considerat responsabil pentru seceta care a alimentat incendiile de vegetație ce au produs haos în vastul arhipelag.
