Modificări chimice legate de împerechere identificate la viermele Noua Lume

Florentina

Modificări chimice asociate împerecherii la musca New World screwworm

Cercetări realizate la University of Kentucky Martin-Gatton College of Agriculture, Food and Environment și la Departamentul de Agricultură al Statelor Unite au identificat că împerecherea modifică stratul chimic de suprafață al speciei New World screwworm, o muscă parazită ale cărei larve pot produce distrugeri grave de țesuturi și boli letale la animale.

Studiul, publicat în Journal of Medical Entomology, a fost condus de Zain Syed, profesor asociat în Departamentul de Entomologie. El a explicat că New World screwworm nu sunt viermi, ci larvele muștei parazite Cochliomyia hominivorax. Femelele depun ouăle în răni deschise sau în orificiile naturale ale corpului bovinelor, cailor, animalelor de companie, faunei sălbatice și altor animale cu sânge cald, iar larvele pătrund în țesutul viu și se hrănesc, provocând răni dureroase care pot duce la infecții grave sau moarte dacă infestarea nu este tratată.

Analiza s-a concentrat pe substanțele cerate de la suprafața muștelor adulte, cunoscute sub numele de hidrocarburi cuticulare. Acestea protejează insectele împotriva uscării și pot transporta informații chimice despre specie, sex, vârstă sau starea reproductivă.

Cercetătorii au descoperit că masculii și femelele au multe hidrocarburi comune, dar în proporții clar diferite, iar împerecherea modifică și mai mult aceste profile chimice, în special la femele. Analiza a vizat 21 de vârfuri majore de hidrocarburi, care acoperă cea mai mare parte a semnalului chimic. Aceleași hidrocarburi principale au apărut la ambele sexe înainte și după împerechere, diferența fiind dată de cantitatea fiecărui compus din amestec.

Masculii au prezentat proporții mai mari de hidrocarburi cu greutate moleculară mică, în timp ce femelele au avut proporții mai mari de compuși cu lanțuri lungi. Cele mai puternice modificări după împerechere au apărut la femele, mulți dintre compușii care s-au schimbat cel mai mult fiind hidrocarburi ramificate. Substanțe similare joacă un rol în recunoașterea partenerului și în comunicarea reproductivă la alte specii de insecte.

Studiul nu a testat dacă vreun compus individual modifică comportamentul speciei, astfel că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili ce mesaje transmit, dacă transmit vreunul, aceste substanțe. Constatările ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care femelele New World screwworm se împerechează în general o singură dată, schimbările din profilul lor chimic după împerechere putând semnala că reproducrea a avut loc și descurajând curtarea ulterioară.

O mai bună înțelegere a împerecherii ar putea sprijini și tehnica insectelor sterile, metodă care se bazează pe masculi sterili crescuți în laborator ce concurează cu masculii sălbatici și se împerechează cu femele sălbatice. Profilele chimice ar putea ajuta la studierea recunoașterii partenerului, la evaluarea stării reproductive a muștelor sau la compararea coloniilor de laborator cu populațiile sălbatice.

Statele Unite au eradicat dăunătorul în 1966 printr-un program amplu de sterilizare și eliberare a muștelor, care a redus treptat populația sălbatică și a împins specia spre sud, prin Mexic și America Centrală. O barieră biologică de muște sterile în Panama a contribuit la împiedicarea revenirii speciei în zonele curățate, iar un focar mai mic din Florida Keys a fost oprit în 2017. Specia a revenit însă în părți din America Centrală și Mexic.

În iunie 2026, Departamentul de Agricultură al Statelor Unite a confirmat primul caz animal din SUA asociat focarului actual, implicând un vițel din comitatul Zavala, Texas. Deși Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor raportează că riscul actual pentru oameni și animale în SUA este foarte scăzut, focarul a sporit nevoia de metode fiabile de detectare și control.

Agențiile federale și de stat continuă să monitorizeze focarul actual și să se pregătească pentru posibile detectări suplimentare. Departamentul de Agricultură recomandă proprietarilor de animale să inspecteze rănile, să urmărească apariția unor leziuni care se măresc sau emană miros urât și să contacteze un medic veterinar dacă suspectează New World screwworm.

Modelele chimice identificate nu oferă o soluție imediată pe teren, dar adaugă o piesă importantă la înțelegerea modului în care muștele comunică și se reproduc. Syed a declarat că următorul pas este de a determina dacă muștele detectează aceste schimbări chimice și dacă ele influențează curtarea și împerecherea ulterioară, cunoștințe care ar putea contribui la instrumente mai bune de monitorizare și control.

Share This Article