Experimente noi dezvăluie comportamentul apei în gravitația lunară, esențial pentru viitoarele baze selenare
Pe măsură ce omenirea își îndreaptă atenția spre construirea unor baze durabile pe Lună, cultivarea plantelor devine o prioritate strategică pentru supraviețuire. Plantele pot oferi hrană, oxigen, medicamente, purificarea apei și reciclarea deșeurilor, ceea ce le face indispensabile pentru dezvoltarea lunară pe termen lung. În acest context, un studiu recent publicat în jurnalul Microgravity Science and Technology a analizat modul în care apa se comportă în gravitația lunară, unde forța de atracție este de doar o șesime din cea terestră, pentru a înțelege implicațiile asupra irigării plantelor.
Cercetarea, intitulată „Assessing Water Dynamics at Lunar Gravity”, a fost condusă de biologul spațial John Z. Kiss, împreună cu Karl H. Hasenstein și Christopher P. McKay, în colaborare cu 4SPACE LLC. Echipa a testat trei lichide diferite – apă pură, o soluție de glicerol 30% și o soluție salină – pentru a observa modul în care meniscul lichidului, respectiv suprafața sa curbată într-un recipient, reacționează la gravitația lunară simulată. Experimentul a fost realizat în timpul zborului Blue Origin New Shepard 29, în februarie 2025.
Durata scurtă a zborului și simularea gravitației lunare
Zborul a durat doar aproximativ zece minute, generând gravitație lunară simulată pentru circa două minute, prin rotirea capsulei asemenea unei centrifuge în timpul coborârii. Rezultatele au arătat diferențe clare în comportamentul lichidelor testate. „Tensiunea superficială este un factor mai important în modul în care curge apa. În esență, nu curge la fel de liber (în gravitația lunară) din cauza tensiunii superficiale”, a explicat Kiss, care este provost și vicepreședinte senior pentru afaceri academice la Florida Tech. „Dacă vei uda plante pe Lună, s-ar putea să fie nevoie să proiectezi întregul sistem puțin diferit față de cum ai face-o pe Pământ.”
Oamenii de știință au descoperit că soluția de glicerol a arătat semne de curgere mai bună a apei, deschizând calea pentru cercetări viitoare privind aditivii care ar putea îmbunătăți absorbția apei în solul lunar. Acest lucru este crucial, deoarece solul selenar este format din praf fin și fragmente de rocă, ceea ce îl face ineficient în absorbția apei. Kombinarea dintre lipsa de curgere a apei în gravitația lunară și absorbția slabă în solul lunar creează o provocare semnificativă pentru propagarea plantelor, a subliniat Kiss.
Succesul hardware-ului deschide calea pentru teste lunare viitoare
Kiss a explicat că succesul acestei cercetări nu a fost o certitudine atunci când experimentul a fost trimis în spațiu. „Acesta a fost un hardware nou; există o cameră acolo; există un accelerometru pentru a ști care erau nivelurile de gravitație – a funcționat”, a spus el. „Nu pot sublinia îndeajuns acest lucru, pentru că mulți oameni proiectează aceste lucruri ani de zile și apoi ceva merge prost.” Echipa a reușit să evite aceste capcane și să producă un experiment cu rezultate valoroase, dar își dorește să folosească acest studiu ca punct de plecare pentru cercetări ulterioare.
„Vrem să verificăm această tensiune superficială făcând poate un experiment pe termen mai lung și un experiment lunar real. Studenții mei și cu mine suntem foarte entuziasmați de posibilitatea unor viitoare experimente pe Lună”, a declarat Kiss. Cercetări la scară mai mică, cum este aceasta, deschid ușa pentru studii aplicate mai ample pe măsură ce omenirea se apropie de capacitatea de a susține viața dincolo de Pământ.
