Economia SUA, resilientă pe hârtie, percepută diferit de americani. Un economist explică decalajul
Indicatorii economici urmăriți de economiști – rapoartele privind locurile de muncă, rata șomajului și evoluția pieței bursiere – au arătat o relativă putere în ultimele luni, iar creșterea ratei reale a produsului intern brut a urcat recent cu 1% sau 2%. În ciuda acestor semnale, doar aproximativ 24% dintre americani au evaluat economia drept „bună” sau „excelentă” într-un sondaj recent al Pew Research Center.
Potrivit lui Lonnie Golden, profesor de economie și resurse umane-la muncă la Penn State Abington, această discrepanță se explică în parte printr-o ruptură între mesajele transmise publicului și experiența cotidiană a multor americani. Golden, specializat în bunăstarea muncii și a lucrătorilor, consideră că o imagine completă a realității necesită o analiză mai nuanțată a cifrelor din spatele indicatorilor economici obișnuiți.
Economia, evaluată la 3,5 stele din 5
Întrebat care este starea generală a economiei americane în perspectiva alegerilor din 2026, Golden a apreciat că, privind cifrele, economia este „destul de sănătoasă” și că ar putea primi 3,5 stele din 5, pe baza datelor din ultima lună, în special a raportului puternic privind locurile de muncă din august. El a descris economia drept „ surprinzător de resilientă”, în ciuda unui context cu numeroase turbulențe, atât autoimpuse, cât și externe. Productivitatea muncii – un indicator-cheie care măsoară producția pe lucrător pe oră – a crescut ușor în ultimii ani, fără a scădea sau a stagna, deși ritmul rămâne sub nivelul dorit pentru o creștere economică susținută pe termen lung.
De ce percepția publicului diferă de cifre
Golden explică faptul că așteptările joacă un rol important. În cazul inflației, de exemplu, prețurile continuă să crească, iar câștigurile din muncă au rămas în urmă cu puțin în ultimele luni. Așteptarea ca veniturile să depășească inflația nu s-a materializat. În plus, contează nu doar nivelul general al prețurilor, ci și categoriile care cresc cel mai mult: chiria, alimentele, energia, asigurările și cheltuielile medicale directe – toate esențiale în viața de zi cu zi – au urcat peste media inflației. Prețul carburanților este un alt factor important, întrucât mulți consumatori depind de mașină și nu se pot adapta rapid la scumpiri. Creșterea prețurilor la combustibil se propagă ulterior în costurile de transport și livrare.
Rolul discursului politic și al averii
Discursul politic poate influența așteptările, notează economistul. Când politicienii prezintă economia ca fiind foarte puternică, în timp ce oamenii o resimt altfel, apare frustrare, mai ales că prețurile au crescut peste nivelurile promise. Cei care dețin active financiare sau proprietăți pot rămâne înaintea inflației, dar aceste active nu se traduc imediat într-un trai mai bun până când nu sunt vândute. În schimb, persoanele care depind în principal de veniturile din muncă întâmpină dificultăți. Pentru a ține pasul, mulți recurg periodic la mai multe locuri de muncă, ceea ce aduce presiuni suplimentare, precum lipsa timpului și oboseala.
Decizia Fed de a majora dobânda
Rezerva Federală a decis în unanimitate să majoreze rata dobânzii de referință cu un sfert de punct procentual, decizie care se propagă în alte dobânzi din economie. Este unul dintre puținele instrumente disponibile pentru a încetini creditarea consumatorilor și a reduce inflația. Cei care vor să ia un credit pentru o mașină sau o locuință nu vor fi încântați de dobânzi mai mari. Principala îngrijorare a economistului este că inflația actuală nu provine în principal dintr-o economie supraîncălzită, ci mai degrabă din partea ofertei, unde costurile cresc. Fed nu poate influența direct costurile energetice, tarifele sau ritmul lent de creștere a productivității, putând acționa doar prin descurajarea împrumuturilor pentru a tempera cererea.
