Capacitatea naturii de a se reface după dispariția speciilor, mult supraestimată
Ideea că ecosistemele dispun de o rezervă suficientă, astfel încât dispariția unui număr mic de specii să producă pagube minore, a fost puternic supraestimată, arată cel mai amplu studiu global de acest tip. Noi cercetări avertizează că pierderea biodiversității poate amenința securitatea alimentară a oamenilor și protecția climatică, deoarece ecosistemele diverse oferă o gamă largă de beneficii de care oamenii depind, inclusiv polenizarea, purificarea apei, stocarea carbonului și controlul natural al dăunătorilor.
Studiul a constatat că ecosistemele au o capacitate de rezervă mult mai mică decât se credea anterior, iar oceanul ar putea avea cel mai mult de pierdut.
Beneficiile biodiversității rareori se stabilizează
Cercetarea, publicată în Nature Ecology & Evolution, a combinat 423 de studii publicate și 222.829 de puncte de date din ecosisteme terestre, de apă dulce, marine și estuarine, creând o bază de date de peste două ori mai mare decât cel mai amplu efort anterior și cea mai mare de acest tip.
În cadrul a 23 de categorii de servicii și funcții ecosistemice, majoritatea beneficiilor au crescut constant odată cu biodiversitatea, în loc să se stabilizeze după prezența câtorva specii. Rezultatele sugerează că redundanța funcțională — ideea că speciile se pot substitui reciproc, astfel încât pierderile produc puține daune — a fost supraestimată.
Dr. Emma Moffett, autoarea principală a studiului și lector în geografie, a declarat: „Constatările noastre contestă presupunerea confortabilă că ecosistemele dispun de suficiente rezerve, astfel încât pierderea unei specii ici și colo nu schimbă prea mult. Pentru majoritatea beneficiilor ecosistemelor pe care le-am analizat, datele nu susțin acest lucru. Beneficiile ecologice continuă să crească pe măsură ce diversitatea crește, ceea ce înseamnă că ele scad pe măsură ce pierdem specii.”
Stocarea carbonului oceanic depinde de diversitate
Secvestrarea carbonului oceanic — procesul de captare și stocare a dioxidului de carbon (CO₂) din atmosferă în apele și sedimentele marine — a înregistrat de departe cel mai puternic răspuns pozitiv la biodiversitate dintre toate serviciile măsurate. Aceasta indică faptul că așa-numitele rezervoare de carbon albastru — oceanul și ecosistemele costiere precum recifele de corali, mlaștinile sărate sau mangrovele care captează și stochează dioxidul de carbon din atmosferă — depind de menținerea unor comunități marine diverse, de la fitoplancton până la rețelele trofice microbiene care pompează carbonul în apele adânci.
Autorii avertizează că acest rezultat se bazează pe un număr mic de seturi de date și îl identifică drept o lacună urgentă în cunoștințele actuale.
Moffett adaugă: „Rezultatul privind oceanul ne-a oprit în loc. Captarea carbonului în mare a răspuns la biodiversitate mai puternic decât orice altceva am măsurat, și totuși este una dintre cele mai puțin studiate zone pe care le-am găsit. Dacă lumea se bazează pe carbonul albastru pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice, viața marină nu poate fi o prioritate secundară.”
Nu toate serviciile depind de diversitate
Unele servicii ecosistemice s-au dovedit a fi excepții. Protecția împotriva pericolelor precum inundațiile costiere și eroziunea a fost relativ insensibilă la biodiversitate în ansamblu, deoarece depinde adesea de una sau două specii fundamentale, cum ar fi arbuștii care stabilizează dunele de nisip. Autorii susțin că conservarea trebuie, prin urmare, să echilibreze menținerea diversității generale cu protejarea speciilor fundamentale de neînlocuit.
Dr. Will Pearse, profesor asociat de ecologie evolutivă, a declarat: „Știm că biodiversitatea sprijină umanitatea oferindu-ne hrană, apă curată, aer curat și multe alte servicii ecosistemice. Dar ceea ce ne oferă acest model este o imagine globală precisă: putem acum prezice beneficiile pe care le oferă biodiversitatea oriunde, facilitând și mai mult recunoașterea și valorificarea acestor beneficii.”
Baza de date completă și previziunile modelului pentru toate cele 23 de categorii de servicii și funcții ecosistemice sunt disponibile publicului pentru a sprijini politicile și planificarea. Echipa a folosit de asemenea baza de date pentru a privi în viitor, conectând-o la proiecțiile privind biodiversitatea în cadrul scenariilor socioeconomice utilizate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice.
Modelul cercetătorilor prezice că controlul biologic al dăunătorilor pe terenurile agricole, oferit gratuit de dușmanii naturali ai dăunătorilor culturilor, scade pe o traiectorie de dezvoltare bazată pe combustibili fosili comparativ cu una cu mai puțini combustibili fosili, cu cele mai severe pierderi în țările care se confruntă cu creștere rapidă a populației și niveluri mai scăzute de dezvoltare.
