Studiu privind reducerea epuizării și a fluctuației cadrelor didactice
Un nou studiu a analizat modul în care intervențiile de psihologie pozitivă ar putea contribui la reducerea epuizării profesionale și a fluctuației în rândul cadrelor didactice, la păstrarea cunoștințelor și experienței valoroase în școli și la crearea unor medii de învățare mai bune pentru elevi.
Luke Tomlin, doctorand la Școala de Științe Umane din cadrul Universității din Australia de Vest și la Institutul de Cercetare The Kids din Australia, a fost autorul principal al studiului publicat în revista Teaching and Teacher Education. Cercetarea a examinat modul în care intervențiile de psihologie pozitivă pot fi concepute și implementate mai eficient pentru a sprijini bunăstarea și reziliența cadrelor didactice.
„Epuizarea profesională a cadrelor didactice este o provocare majoră la nivel mondial – un studiu australian recent a constatat că 90% dintre profesori au raportat niveluri severe de stres, în timp ce aproape 70% au declarat că volumul lor de muncă este imposibil de gestionat”, a declarat Tomlin.
„Profesorii se confruntă cu o presiune enormă pentru a răspunde unor așteptări tot mai mari. Ei jonglează cu volume mari de muncă, sarcini administrative, comportamente dificile ale elevilor, părinți solicitanți și presiuni emoționale specifice profesiei, adesea cu sprijin limitat”, a adăugat el.
Cercetătorii au analizat 247 de surse care acoperă 25 de ani de cercetare din 42 de țări, examinând tipurile de intervenții utilizate, rezultatele măsurate, efectele raportate și factorii care pot influența implementarea și eficacitatea acestora.
Cele mai frecvent identificate abordări, și cele asociate în mod constant cu efecte pozitive, au fost intervențiile combinate de mindfulness și învățare social-emoțională, abordările bazate pe mindfulness și intervențiile multicomponente de psihologie pozitivă.
„Aceste intervenții urmăreau de obicei să consolideze abilitățile de autoreglare și mindfulness, să sporească autoeficacitatea cadrelor didactice și să cultive relații pozitive pentru a promova bunăstarea și reziliența”, a explicat Tomlin.
Concluziile sugerează că o implementare reușită implică o abordare la nivelul întregii școli, care combină eforturile de dezvoltare a capacităților cadrelor didactice, consolidarea legăturilor cu ceilalți și crearea unor condiții de lucru care sprijină bunăstarea, implicând în același timp activ personalul în conceperea și implementarea inițiativelor de bunăstare.
„Bunăstarea cadrelor didactice este o responsabilitate comună care necesită dezvoltarea capacităților individuale ale profesorilor, consolidarea relațiilor și a sprijinului și crearea unor condiții de lucru care să îi ajute să se dezvolte”, a afirmat Tomlin.
„Condiții de lucru mai bune pentru profesori înseamnă și condiții de învățare mai bune pentru elevi”, a concluzionat el.
