Studiu: Mediul influențează sănătatea mintală a tinerilor
O cercetare condusă de Universitatea din Canterbury, care a analizat aproape un milion de tineri din Noua Zeelandă, arată că mediul în care aceștia trăiesc ar putea fi legat de sănătatea lor mintală de-a lungul timpului.
Dr. Lukáš Marek, cercetător la Școala de Științe ale Pământului și Mediului din cadrul universității, spune că rezultatele aduc dovezi importante în discuțiile despre planificarea comunităților, cartierelor și orașelor.
„Mesajul principal este că mediul contează cu adevărat. Persoanele care trăiesc în medii mai bune tind să aibă o sănătate mintală mai bună, dar ceea ce înseamnă un mediu mai bun poate fi diferit de la o persoană la alta”, a declarat Marek.
Indicele Locului Sănătos
Studiul, publicat în Journal of Exposure Science & Environmental Epidemiology, a folosit date din perioada 2013-2018 pentru a urmări 957.381 de tineri cu vârste între 10 și 24 de ani. Cercetătorii au corelat rezultatele privind sănătatea mintală cu mediile în care trăiau tinerii, utilizând o măsură numită Indicele Locului Sănătos (HLI).
Acest indice reunește zece caracteristici ale mediului construit și natural: factori favorabili sănătății, precum supermarketurile, locurile pentru activitate fizică, spațiile verzi (parcuri și rezervații) și spațiile albastre (râuri, lacuri și litoral), dar și factori dăunători sănătății, precum restaurantele fast-food, magazinele de băuturi alcoolice și sălile de jocuri de noroc.
Majoritatea cercetărilor analizează un singur factor ambiental izolat, cum ar fi accesul la parcuri sau proximitatea față de magazinele de alcool. Acest studiu a adoptat o abordare holistică.
„Dacă vrem să planificăm pentru o sănătate mintală mai bună, trebuie să luăm în considerare ce se află în zonă în ansamblu”, afirmă Marek.
Mediile dăunătoare, asociate cu sănătate mintală mai slabă
Rezultatele sugerează că locurile în care trăiesc tinerii și combinația de caracteristici din jurul lor pot juca un rol în susținerea sau limitarea sănătății mintale.
Accesul la mediile naturale, în special la o combinație de spații verzi și albastre, a fost asociat cu rezultate mai bune privind sănătatea mintală. Conf. univ. dr. Matt Hobbs, de la Facultatea de Sănătate a universității, spune că cel mai clar tipar a fost că expunerea mai mare la medii dăunătoare sănătății a fost asociată cu o sănătate mintală mai slabă, în special cu tulburări emoționale.
„Tinerii care trăiau în zone cu acces redus la aceste caracteristici dăunătoare au avut șanse mai mici de tulburări emoționale, în timp ce locuirea în medii predominant dăunătoare a fost asociată cu șanse mai mari. Au existat și indicii privind șanse mai mari de consum de substanțe și spitalizări pentru auto-vătămare în aceste medii.”
Designul cartierelor, dincolo de comportamentul individual
Hobbs spune că rezultatele au implicații și pentru modul în care sunt proiectate cartierele și comunitățile.
„Locul în care trăiesc tinerii modelează oportunitățile și expunerile pe care le trăiesc zi de zi. Rezultatele noastre sugerează că crearea unor locuri mai sănătoase nu înseamnă doar schimbarea comportamentelor individuale sau a unor aspecte singulare ale mediului — ci și proiectarea unor medii care fac alegerile sănătoase mai ușoare și reduc expunerea la factori ce pot afecta negativ bunăstarea.”
Amploarea studiului le-a permis cercetătorilor să examineze modul în care multiple aspecte ale mediului pot acționa împreună în timp.
„Analizând aproape un milion de tineri, putem depăși studiul caracteristicilor ambientale izolate și construi o imagine mult mai completă a modului în care locul poate influența sănătatea mintală în adolescență și la începutul vârstei adulte”, spune Hobbs.
Planificarea locală are nevoie de o imagine mai nuanțată
Această imagine mai amplă este complexă, spune Marek, mai ales când se analizează modul în care oamenii percep și folosesc spațiile naturale.
„Nu este întotdeauna atât de simplu precum construirea mai multor lucruri de un anumit tip. Întrebarea este dacă oamenii folosesc acele spații, dacă le simt accesibile și ce altceva se află în jurul lor.”
Studiul a ajustat factori despre care se știe că influențează puternic sănătatea mintală, inclusiv deprivarea, accesul la îngrijire medicală, vârsta, genul și etnia. Chiar și după luarea în calcul a acestor factori, rezultatele sugerează că mediul construit și natural are un rol important.
„Dovezile ar putea susține decizii de planificare mai localizate și oferă o bază importantă pentru cercetări viitoare care să folosească date mai recente”, spune Marek. „Construim o bază de dovezi care poate fi foarte localizată. Poate susține cercetarea în sănătate mintală, cercetarea de mediu și potențial planificarea spațială a locurilor.”
