Frica de înlocuirea cu inteligența artificială modifică comportamentul la locul de muncă
Un studiu realizat de cercetători de la Washington State University, publicat în revista Occupational Health Science, arată că angajații care se tem că inteligența artificială le amenință ocupația au o probabilitate mai mare de a manifesta comportamente contraproductive la locul de muncă, precum lenevirea, luarea prânzului unui coleg sau alte abateri similare.
Studiul a evaluat efectele adoptării iminente a inteligenței artificiale asupra atitudinilor și comportamentelor angajaților din 18 industrii și sugerează că îngrijorările legate de această tehnologie pot dăuna atât angajaților, cât și companiilor.
„Comportamentele contraproductive la locul de muncă dăunează relațiilor interpersonale din cadrul unei organizații”, a declarat Tahira M. Probst, profesor de psihologie la WSU Vancouver și autoarea principală a studiului. „Dacă nu te prezinți, pui mai multă muncă pe colegii tăi. Dacă faci lucruri care afectează capacitatea ta sau a colegilor de a-și face treaba corespunzător ori dacă risipești resursele organizației, există un potențial prejudiciu semnificativ pentru organizație, nu doar pentru rezultatul financiar, ci și pentru funcționarea eficientă a acesteia.”
Cercetările anterioare au arătat că, pe măsură ce utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligența artificială – precum robotica inteligentă, sistemele automatizate și managementul algoritmic – crește, angajații pot resimți insecuritate legată de locul de muncă. Stresul rezultat poate duce la epuizare, satisfacție redusă la locul de muncă și sănătate fizică și mentală precară.
Probst și coautorii săi au dorit să examineze o preocupare mai amplă: ce se întâmplă atunci când îngrijorările legate de inteligența artificială îi fac pe angajați să se teamă că întreaga lor ocupație va deveni obsoletă.
„Dacă ești barman și barul la care lucrezi dă faliment, îți poți găsi un alt job ca barman în altă parte”, a explicat Probst. „Acea profesie nu dispare. Nu este neapărat cazul ocupațiilor afectate de inteligența artificială. Dacă ești într-o profesie precum transcrierea medicală, de exemplu, unde o mare parte din codificare și transcriere poate fi complet automatizată, nu este ceva în care, dacă ești concediat, poți pur și simplu să-ți găsești de lucru în altă organizație.”
Cercetătorii au examinat efectele insecurității ocupaționale și ale expunerii la inteligența artificială la nivel de industrie – potențialul ca inteligența artificială să înlocuiască sarcini – asupra a două rezultate: dezangajarea morală și comportamentele contraproductive la locul de muncă. Au folosit o bază de date obiectivă existentă privind expunerea la inteligența artificială, indicele de expunere a industriei la inteligența artificială, pentru a identifica industriile care se confruntă cu cea mai mare perturbare potențială și au chestionat angajați din diverse domenii cu privire la atitudinile și comportamentele lor.
Angajații din domeniul financiar și asigurări au avut unele dintre cele mai ridicate niveluri de expunere, în timp ce cei din agricultură și silvicultură au avut cele mai scăzute. În general, angajații îngrijorați de viitorul ocupației lor au fost mai predispuși să se dezangajeze moral la locul de muncă, ceea ce înseamnă că au fost mai înclinați să justifice comportamente pe care în mod normal le-ar considera inadecvate. La rândul lor, acești angajați au raportat mai multe comportamente contraproductive, precum navigarea pe internet sau întârzierea la schimbul de ture.
„Dezangajarea morală este practic o modalitate de a justifica un comportament rău”, a spus Probst. „Știm ce este corect și ce este greșit. Știm ce spun politicile organizaționale că putem și nu putem face. Dezangajarea morală este o modalitate de a reformula acel comportament ca fiind acceptabil.”
Aceste efecte au fost mai puțin pronunțate în industriile care se așteaptă să se confrunte cu mai puține schimbări viitoare din cauza inteligenței artificiale, precum silvicultura și construcțiile, dar au fost amplificate în industrii precum asigurările și finanțele, mai expuse perturbărilor cauzate de inteligența artificială.
Autorii studiului susțin că, atunci când angajații simt că ocupația lor este în pericol, aceștia pot ajunge să privească diferit normele și așteptările de la locul de muncă, raționalizând comportamente precum tăierea colțurilor sau subminarea altora ca fiind necesare pentru a se proteja sau pentru a compensa o nedreptate percepută.
Coautorii lui Probst includ Rebecca Lindgren, studentă la psihologie la WSU Vancouver, precum și cercetători din Italia și Belgia.
