Schimbările climatice din trecutul îndepărtat pot explica diversitatea actuală a plantelor cu flori
Cele mai calde două perioade din ultimele 140 de milioane de ani de pe Pământ au provocat atât extincții în masă, cât și explozii în diversitatea plantelor, potrivit unui studiu realizat de cercetători din Australia și Austria. Aceștia susțin că fenomenul ar putea explica modul în care plantele cu flori au ajuns să domine regnul vegetal terestru.
Cercetarea, publicată în revista Nature Plants, a analizat polen și spori fosilizați și a arătat că perioadele de încălzire globală extremă din Cretacicul mijlociu și din Cenozoicul timpuriu au fost esențiale pentru evoluția plantelor. Această concluzie se aplică nu doar plantelor cu flori, ci și celorlalte grupuri principale de plante terestre.
Plantele terestre sunt vitale pentru viața pe uscat. Energia pe care o captează de la Soare stă la baza existenței aproape tuturor animalelor, ciupercilor și bacteriilor de pe uscat.
Autorul principal, Kale Sniderman, cercetător onorific la Universitatea din Melbourne, a declarat că plantele cu flori sunt cel mai productiv și mai divers grup de plante terestre, cu aproximativ 400.000 de specii la nivel global.
„Ele domină majoritatea ecosistemelor de pe uscat. Sunt cei mai importanți jucători tereștri în captarea dioxidului de carbon din aer. Au dezvoltat relații complexe cu animalele, ciupercile și bacteriile”, a spus Sniderman.
„Acest lucru a creat un număr vast de specii, fiecare specializată în a consuma, poleniza, dispersa semințele sau descompune plante cu flori de specii diferite sau în moduri diferite.”
Nu este clar cum au ajuns plantele cu flori să stăpânească lumea. La mijlocul perioadei Cretacice, în timpul „apogeului dinozaurilor” (acum aproximativ 100 de milioane de ani), plantele cu flori au început să înlocuiască grupuri vegetale mai vechi care dominaseră uscatul timp de 200 de milioane de ani înainte.
Clima ar fi putut fi importantă în declanșarea acestei tranziții, dar până acum o legătură clară între climă și diversitatea plantelor a rămas greu de stabilit din cauza distorsiunilor din registrul fosil.
„Numărul de fosile disponibile variază de-a lungul timpului geologic și între regiuni. Din acest motiv, simplele numărări ale speciilor fossilizate pot oferi o imagine înșelătoare asupra diversității de-a lungul timpului evolutiv”, a explicat Sniderman.
Cercetătorii au compilat date despre peste 60.000 de ocurențe fosile individuale și au aplicat metode care înlătură principalele distorsiuni ale registrului fosil. Apoi au generat estimări revizuite ale diversității polenului și sporilor fosili pentru perioade succesive din ultimii 130 de milioane de ani.
„Cercetarea noastră arată că atât extincția, cât și apariția unor plante terestre noi, dar înrudite evolutiv, au avut loc în principal în două intervale de climă extrem de caldă la nivel global”, a declarat Greg Jordan, profesor de botanică la Universitatea din Tasmania și coautor al studiului.
„Fiecare dintre aceste intervale de schimbare extrem de calde a durat câteva milioane de ani. Astfel, cele mai calde climate de seră au distrus și au promovat simultan diversitatea plantelor, dar numai când sunt analizate la scări de milioane de ani.”
„În contrast, climatele mai reci au fost marcate de schimbări minore. Alte cauze potențiale ale tendințelor de diversitate a plantelor, cum ar fi interacțiunile dintre grupuri de plante sau izolarea geografică (de exemplu, când Australia a început să se desprindă de restul supercontinentului sudic Gondwana), nu au explicat tendințele de diversitate la fel de bine ca clima.”
Dr. Chris Mays, curator de paleontologie la Muzeul de Istorie Naturală din Viena și coautor al studiului, afirmă că încălzirea actuală, cauzată de activitatea umană, se produce mult mai rapid decât în intervalele din Cretacicul mijlociu și Cenozoicul timpuriu.
„Încălzirea cauzată de om va provoca probabil extincții ale plantelor mult mai rapid decât cele din evenimentele de încălzire extremă din trecut”, avertizează Mays.
„Deși speciile dispărute vor fi în cele din urmă înlocuite de specii noi, puțini dintre noi vor fi mulțumiți să aștepte câteva milioane de ani pentru ca acestea să evolueze, mai ales că avem puterea de a preveni pierderea speciilor astăzi, dacă oprim emisiile de CO₂ provenite din arderea combustibililor fosili.”
