O teorie îndrăzneață: poate creierul a evoluat pentru a servi intestinul, nu invers
Cercetătorii de la Universitatea Flinders contestă o idee considerată mult timp un pilon al biologiei: aceea că creierul se află în vârful ierarhiei sistemului nervos. Într-un articol publicat în Journal of Physiology, oamenii de știință sugerează că sistemul nervos enteric — rețeaua de neuroni din intestin — ar putea fi „creierul” original al organismului, iar creierul propriu-zis ar fi evoluat ulterior pentru a-i susține nevoile.
Ipoteza pornește de la o întrebare fundamentală a evoluției: de ce au apărut creierele? Potrivit cercetătorilor, răspunsul ar putea fi legat de un sistem nervos mult mai vechi, integrat în intestin, care a ajutat organismele timpurii să obțină energia necesară supraviețuirii.
Un al doilea creier sau primul?
Autorul principal, dr. Tim Hibberd, de la College of Medicine and Public Health din cadrul Universității Flinders, explică faptul că propunerea schimbă modul tradițional de a privi sistemul nervos. „Sistemul nervos enteric din intestin poate percepe mediul, poate procesa informații și poate coordona răspunsuri complexe. În multe privințe, funcționează ca un creier în sine”, afirmă el.
Cunoscut adesea drept „al doilea creier” al corpului, sistemul nervos enteric conține sute de milioane de neuroni și poate funcționa independent pentru a coordona digestia și alte funcții esențiale. Cercetătorii susțin însă că ar fi mai corect să fie considerat primul creier al organismului.
Intestinul, un centru de comunicare
Nick Spencer, autorul senior și cercetător în cadrul Institutului de Cercetare în Sănătate și Medicină al Universității Flinders, explică de ce teoria ajută la înțelegerea influenței pe care intestinul o are asupra întregului organism. „Intestinul colectează constant informații și comunică cu alte organe. Joacă un rol major în reglarea digestiei, a metabolismului și a altor funcții esențiale pentru supraviețuire. Aceste procese fundamentale ar fi putut contribui la evoluția sistemului nervos”, spune el.
Posibile implicații pentru cercetarea bolilor
Deși teoria nu va schimba peste noapte practica medicală, cercetătorii consideră că ar putea influența viitoarele studii asupra afecțiunilor legate de intestin și sistemul nervos, inclusiv obezitatea, diabetul, boala Parkinson și tulburările digestive.
„Modul în care gândim despre corp ne modelează modul în care investigăm bolile. Dacă începem să privim intestinul ca un jucător central în funcționarea sistemului nervos, s-ar putea deschide noi direcții de cercetare”, conclude Hibberd.
