Implementarea completă a planurilor privind metanul ar putea inversa creșterea emisiilor, dar nu ar atinge ținta pentru 2030
Un nou studiu arată că implementarea integrală a planurilor guvernamentale de reducere a emisiilor de metan ar putea diminua emisiile globale cu 11% între 2020 și 2030. Acest lucru ar inversa tendința actuală de creștere a emisiilor de metan, însă nu ar fi suficient pentru a atinge obiectivul stabilit prin Global Methane Pledge, potrivit cercetării publicate în revista Global Biogeochemical Cycles.
Metanul este al doilea cel mai important contributor la încălzirea globală după dioxidul de carbon. Activitățile umane sunt responsabile pentru aproximativ două treimi din emisiile globale de metan, dintre care circa 40% provin din sectorul energetic și 40% din agricultură, iar 20% din gestionarea deșeurilor și apelor uzate. De la era preindustrială, metanul a contribuit cu aproximativ 0,5°C la încălzirea globală, adică aproximativ o treime din încălzirea observată până în prezent.
Potrivit analizei, o reducere de 22% ar putea fi realizabilă la un cost relativ scăzut, în timp ce o reducere de 30% ar epuiza aproape în totalitate potențialul de atenuare accesibil cu tehnologiile existente. Circa 70% din potențialul tehnic de reducere disponibil pentru 2030 provine din sectorul combustibililor fosili, prin diminuarea arderii și evacuării gazelor asociate în producția de petrol și gaze, controlul scurgerilor din lanțurile de producție și transport și limitarea emisiilor din mineritul de cărbune.
Sectorul deșeurilor solide reprezintă o altă sursă importantă de reducere, prin devierea deșeurilor organice de la gropile de gunoi către sisteme circulare de tratare și prin gestionarea metanului din depozitele existente, care continuă să emită metan timp de decenii. Sectorul agricol este cel mai greu de redus: există soluții tehnice pentru orezării și gestionarea dejecțiilor animaliere, însă potențialul de reducere din fermentația enterală a rumegătoarelor este limitat.
„Este târziu, dar nu prea târziu pentru a obține reduceri semnificative și relevante ale emisiilor de metan”, a declarat Lena Höglund-Isaksson, autoarea principală a studiului. „Cercetarea noastră arată că costurile implementării tehnologiilor de reducere a metanului sunt considerabil mai mici decât costurile gestionării impactului climatic rezultat.”
Lansată în 2021, inițiativa Global Methane Pledge reunește 159 de țări și Comisia Europeană, care s-au angajat să reducă împreună emisiile globale de metan cu 30% între 2020 și 2030. Studiul oferă factorilor de decizie o evaluare independentă a sectoarelor și regiunilor cu cel mai mare potențial de reducere și a costurilor aferente, fiind însoțit de un set detaliat de date la nivel național și regional.
