Gaz bogat în metale în jurul găurii negre supermasive din centrul Căii Lactee
Gazul care orbitează în jurul lui Sagittarius A* (Sgr A*), gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei Căii Lactee, este bogat în metale, au descoperit cercetătorii de la Institutul Spațial Trottier al Universității McGill. În astronomie, metalele includ orice element mai greu decât heliul și hidrogenul, precum carbonul, oxigenul, fierul sau aurul.
Potrivit echipei de cercetare, îmbogățirea cu metale a gazului a rezultat probabil din explozia unor stele care au eliberat material în vecinătatea găurii negre de-a lungul timpului. Cercetătorii au constatat de asemenea că acest gaz are o compoziție similară cu cea a multor stele aflate pe orbita găurii negre, ceea ce sugerează că gazul și stelele s-ar fi putut forma împreună.
Sgr A* este mai aproape de Pământ, și prin urmare mai ușor de observat, decât orice altă gaură neagră supermasivă. Descoperirile ar putea aprofunda înțelegerea modului în care metalele sunt distribuite în jurul găurilor negre supermasive din galaxii mai îndepărtate, precum și a proceselor care au furnizat Pământului multe dintre aceste elemente, au sugerat cercetătorii. Prezența metalelor influențează cât de repede se răcește gazul, ceea ce la rândul său influențează cât de ușor poate fi atras gazul într-o gaură neagră.
Observații realizate cu telescopul James Webb
Studiul a fost realizat pe baza datelor colectate cu telescopul spațial James Webb (JWST), lansat în urmă cu cinci ani. Telescopul măsoară lumina infraroșie pe o gamă largă de lungimi de undă, cu o rezoluție spectrală și spațială fără precedent; acest lucru a permis echipei să distingă semnăturile termice ale mai multor nori de gaz care orbitează în apropierea găurii negre și să măsoare cu precizie compoziția metalică a fiecărui nor în parte.
„Știm că există o gaură neagră în centrul galaxiei noastre care atrage material în ea, dar vedem că consumă mult mai puțin material decât alte găuri negre supermasive și mai lent”, a declarat Nicole Ford, doctorandă în grupul de cercetare al profesorului Daryl Haggard din cadrul Departamentului de Fizică și autoarea principală a lucrării publicate în The Astronomical Journal. „O parte din înțelegerea motivului pentru care se întâmplă acest lucru presupune analizarea proprietăților materialelor disponibile pentru a fi consumate, inclusiv gaz, praf și stelele care orbitează în jurul ei.”
Rezultate complementare privind activitatea trecută a găurii negre
Descoperirile completează un alt studiu recent, condus de Mayura Balakrishnan, cercetătoare postdoctorală Banting, publicat în The Astrophysical Journal, care a testat dacă gazul păstrează dovezi ale unor erupții anterioare de energie ale găurii negre. Rezultatele au arătat că emisia de gaz este modelată de condițiile locale, ceea ce face dificilă izolarea influenței găurii negre. În loc să excludă erupțiile din trecut, acest lucru arată că gazul din jur nu poate oferi o istorie fiabilă a activității găurii negre.
Ford a afirmat că înțelegerea modului în care gaura neagră atrage material va necesita compararea acestor observații cu simulări ale evoluției gazului pe perioade mai lungi de timp.
