Biodiversitatea, prioritate pentru municipalitățile europene
Pe măsură ce urbanizarea se extinde la nivel global, pierderea și fragmentarea habitatelor contribuie la declinul biodiversității. În același timp, spațiile verzi urbane precum parcurile, pajiștile și pădurile pot contribui semnificativ la conservarea biodiversității la nivel local și regional.
Inițiative politice precum Pactul Verde European încurajează orașele să îmbunătățească calitatea ecologică a spațiilor verzi urbane. Potrivit cercetătoarei Ellen De Vrieze de la Universitatea din Gent, autoarea principală a studiului publicat în Nature Cities, astfel de spații verzi reprezintă în medie 40% din suprafața terenurilor din capitalele europene. Reglementările legale recente, inclusiv Regulamentul UE privind restaurarea naturii, subliniază de asemenea necesitatea îmbunătățirii calității ecologice a naturii din orașe.
Cercetările anterioare s-au concentrat rareori asupra municipalităților, deși acestea sunt actori-cheie în gestionarea și proiectarea spațiilor verzi urbane și a biodiversității acestora. „Măsura în care orașele și municipalitățile din țări și zone climatice din întreaga Europă acordă prioritate biodiversității atunci când planifică și gestionează spațiile verzi urbane era destul de neclară”, explică Valentin Klaus.
Sondaje în 18 țări
Pentru a înțelege mai bine importanța atribuită biodiversității în spațiile verzi publice urbane, echipa de cercetare a chestionat persoanele responsabile de planificarea și gestionarea spațiilor verzi din 574 de municipalități din Europa. Chestionarul standardizat a abordat motivația de bază, obiectivele de gestionare și măsurile pe care municipalitățile le iau pentru a promova acceptarea publică a spațiilor verzi sălbatice, bogate în specii.
Cele mai importante constatări arată că 85% dintre municipalitățile chestionate au declarat că biodiversitatea este o motivație-cheie în planificarea și gestionarea spațiilor verzi. De asemenea, 82% organizează sesiuni de formare dedicate angajaților pe tema biodiversității, iar 75% iau măsuri pentru a crește acceptarea publică a spațiilor verzi „sălbatice” care promovează biodiversitatea. Doar 19% au declarat că starea ecologică a spațiilor verzi urbane s-a deteriorat în ultimul an. Municipalitățile din țările cu un indice mai ridicat al calității vieții tind să acorde o importanță mai mare biodiversității.
Succesul depinde de implicarea populației locale
„Succesul spațiilor verzi urbane prietenoase cu biodiversitatea nu depinde doar de expertiza ecologică și de implicarea administrațiilor orașelor, ci și, într-o mare măsură, de implicarea și sprijinul populației locale”, explică Klaus. El consideră deosebit de pozitiv faptul că multe municipalități iau măsuri pentru a crește acceptarea publică a practicilor de gestionare care favorizează biodiversitatea, deoarece spațiile verzi bogate în biodiversitate arată adesea mai sălbatice și mai naturale decât un gazon îngrijit.
Peste jumătate dintre orașe au declarat că implică direct publicul în planificarea spațiilor verzi. „Acest lucru poate servi și ca punct de plecare pentru inițiative de jos în sus privind biodiversitatea urbană”, spune Klaus. „Există indicii că participarea oferă beneficii publicului și poate consolida atât reziliența socială, cât și pe cea ecologică a municipalităților.”
Cercetătorii speră că rezultatele ar putea reflecta o schimbare în administrația publică spre valori post-materialiste, în care administrațiile urbane sunt tot mai capabile să privească dincolo de nevoile umane și să acorde valoare promovării conviețuirii diferitelor specii în mediul urban.
