Raport global: eforturile de protejare a biodiversității avansează prea lent
Rețelele de arii protejate s-au extins în ultimul an, însă rezultatele pentru conservarea vertebratelor terestre și a arborilor rămân selective, arată un nou raport al inițiativei Map of Life, coordonată de Centrul Yale pentru Biodiversitate și Schimbare Globală.
Centrul, înființat în 2012, monitorizează populațiile globale de specii și oferă îndrumări pentru conservare. Potrivit raportului, progresele în protejarea zonelor marine sunt oarecum promițătoare, dar lipsa unor avansuri semnificative în protejarea sistemelor terestre este îngrijorătoare, a declarat Walter Jetz, profesor de ecologie și biologie evolutivă la Universitatea Yale și director al centrului.
Multe specii și habitatele lor rămân protejate insuficient, iar noile arii protejate vor putea susține conservarea biodiversității doar dacă sunt amplasate strategic, astfel încât să ocrotească habitatele fragile, a explicat Alex Killion, directorul administrativ al centrului.
Raportul pentru 2026 este publicat în contextul celei de-a 17-a reuniuni a Conferinței Părților la Convenția ONU privind Diversitatea Biologică, desfășurată la Erevan, Armenia, între 19 și 30 octombrie. Indicele global de protecție a speciilor pentru vertebratele terestre are în 2026 valoarea de 50,6 din 100.
„Pe măsură ce națiunile se reunesc în Armenia pentru a discuta obiectivele ONU privind biodiversitatea, raportul nostru oferă o actualizare oarecum descurajantă”, a afirmat Jetz. „Aproape jumătate dintre speciile evaluate rămân protejate într-o măsură foarte insuficientă, iar lacunele de conservare sunt deosebit de mari pentru speciile deja amenințate.”
Lansată acum 16 ani, inițiativa Map of Life raportează starea globală și tendințele de protecție a biodiversității prin Indicele de Protecție a Speciilor (SPI). Acest indice este un indicator adoptat oficial pentru ținta 3 a Cadrului Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal, acordul internațional care prevede protejarea a 30% din uscat și mări până în 2030, cunoscut sub numele de inițiativa „30 până în 2030″.
Prin analize riguroase, SPI evaluează dacă ariile protejate, raportate către Baza Mondială de Date privind Ariile Protejate și Conservate (WDPCA), conservă habitatele de care speciile au cea mai mare nevoie și dacă noile arii protejate generează rezultate pozitive pentru biodiversitate.
Pentru noul raport, cercetătorii au evaluat starea de protecție a habitatelor pentru aproximativ 34.000 de specii de vertebrate terestre (amfibieni, păsări, mamifere și reptile), 45.000 de specii de arbori și 13.000 de specii de pești și mamifere marine.
Conform concluziilor, una din cinci specii de vertebrate terestre trăiește în habitate foarte slab reprezentate în ariile protejate globale. Cifra este chiar mai mare — una din trei — pentru speciile considerate probabil amenințate. Între speciile de pești și mamifere marine, una din 12 este aproape complet neprotejată de rețeaua globală existentă de arii marine protejate, iar proporția crește la una din opt în rândul speciilor probabil amenințate.
Există totuși și reușite recente, a precizat Jetz. Raportul a identificat îmbunătățiri în zone terestre din Oman, Polinezia Franceză și Uzbekistan, precum și în conservarea marină în regiuni din Polinezia Franceză, Sri Lanka și Danemarca, printre alte țări cu rezultate notabile.
„Pe măsură ce ne apropiem de borna din 2030, instrumentele bazate pe știință, precum indicatorii prezentați în acest raport, sunt esențiale”, a spus Jetz. „Ele pot ghida eficient rezultatele pentru biodiversitate și pentru toți cei care depind de infrastructura naturii.”
