Notele nu sunt comparabile între școlile din Suedia, spune un cercetător

Florentina

Notele școlare din Suedia nu sunt comparabile între școli, arată o cercetare

Notele din învățământul obligatoriu din Suedia determină admiterea elevilor la programele de liceu cele mai căutate, iar pentru ca selecția să fie corectă aceeași notă ar trebui să aibă aproximativ același sens indiferent de școala care a acordat-o. O teză de doctorat susținută la Universitatea Uppsala arată însă că elevii din școlile independente cu scop lucrativ obțin, în medie, note mai mari decât ar fi de așteptat din punct de vedere statistic, ținând cont de mediul lor familial.

Cercetarea, realizată de Tommie Rappe Petersson, doctorand la Departamentul de Educație al Universității Uppsala, analizează notele finale din școlile obligatorii suedeze în perioada 1998–2022, pe baza datelor din registrele naționale. Autorul urmărește evoluția notelor pe parcursul a peste două decenii și compară grupuri de elevi, școli municipale și diferite tipuri de școli independente.

Note mai mari în școlile independente

Analiza aprofundată a perioadei 2014–2022 compară notele elevilor din școlile municipale cu cele din școlile independente, luând în calcul factori precum genul elevilor, originea migratorie, nivelul de educație al părinților, venitul familiei și circumstanțele locale. Atât școlile independente cu scop lucrativ, cât și cele fără scop lucrativ au, în medie, note mai mari, cele mai ridicate fiind înregistrate în școlile cu scop lucrativ. Există însă diferențe semnificative și între diferitele companii care administrează școli independente.

Teza evidențiază totodată diferențe în ceea ce privește personalul și resursele. În medie, școlile independente au mai puțini profesori și consilieri școlari pe elev, o proporție mai mică de cadre didactice certificate și o proporție mai mică de profesori cu studii în educație specială decât școlile municipale. Salariile profesorilor sunt de asemenea mai mici, iar mai puțini elevi au acces la biblioteci școlare.

„Notele mai mari nu pot fi interpretate automat ca un indiciu al unei predări mai bune. Rezultatele sugerează că notarea este mai indulgentă în școlile independente, în special în cele cu scop lucrativ. De aceea, practicile de notare trebuie monitorizate și revizuite atât în școlile municipale, cât și în cele independente”, afirmă Tommie Rappe Petersson.

Mediul socioeconomic contează mai mult acolo unde există mai multe școli independente

Rezultatele arată că legătura dintre nivelul de educație al părinților și notele finale ale elevilor s-a consolidat în timp. Această corelație este constant mai puternică în municipiile unde școlile independente reprezintă o parte mai mare din oferta școlară locală.

„Școala are o misiune compensatorie. Aceasta presupune, printre altele, sprijinirea elevilor din familii cu mai puțină tradiție de studiu, pentru ca ei să aibă șanse bune de reușită. Rezultatele mele arată însă că legătura dintre educația părinților și notele elevilor este cea mai puternică în municipiile unde o proporție mai mare de elevi frecventează școli independente. Acest lucru ridică întrebări despre cât de eficient reușesc școlile să compenseze circumstanțele diferite ale elevilor din aceste municipii”, explică cercetătorul.

Cazul Eskilstuna

Un exemplu este municipiul Eskilstuna, unde aproape unul din trei absolvenți ai școlii obligatorii a urmat o școală independentă cu scop lucrativ în perioada 2014–2022. În medie, acești elevi au avut un avans de aproximativ 25 de puncte de merit față de elevii din școlile municipale din același municipiu, după luarea în calcul a diferențelor de mediu familial. Avansul echivalează cu trecerea unui elev de la nota C la nota A la cinci materii diferite și a fost cel mai mare dintre municipiile analizate.

Acest tipar se repetă în municipiile care, împreună, acoperă 91% dintre absolvenții celor 84 de municipii incluse în studiu. În municipiile unde avansul la notare al elevilor din școlile independente cu scop lucrativ este mai mare, elevii ai căror părinți au studii superioare și venituri ridicate se bucură de asemenea de un avantaj mai mare la notare.

„Rezultatele sugerează că notele umflate pot accentua avantajul de care se bucură deja elevii din familii cu venituri mari. Școala are mandatul explicit de a promova egalitatea. Trebuie să îi sprijinim pe cei care se confruntă cu dificultăți, astfel încât fiecare să aibă o șansă corectă de a reuși în studii. Acest tipar indică însă direcția opusă”, conchide Tommie Rappe Petersson.

Share This Article