Costul ascuns al presiunii de a fi un părinte perfect

Florentina

Presiunea de a fi părinte perfect: ce costuri ascunse relevă un studiu australian

Un studiu realizat de cercetători australieni a analizat modul în care presiunea de a fi un părinte perfect, compararea cu alți părinți pe rețelele sociale și percepția asupra instabilității globale influențează anxietatea părinților și comportamentele de supraprotecție față de adolescenți. Cercetarea a implicat 909 părinți australieni cu copii cu vârste între 16 și 19 ani.

Studiul, publicat în revista Family Relations, a examinat dacă amenințările percepute la nivel mondial și comparațiile cu alți părinți pe rețelele sociale pot crește anxietatea părinților și pot favoriza adoptarea unui stil parental supraprotector. Supraprotecția este descrisă ca o formă de parenting intrusiv sau controlant, care limitează oportunitățile adolescenților de a lua decizii și de a-și dezvolta autonomia, implicând o intervenție excesivă în alegerile copiilor și o încălcare a intimității și autonomiei acestora.

Autoarea principală a studiului, dr. Kathy Ryan de la Școala de Psihologie Aplicată din cadrul Griffith University, a declarat că rețelele sociale și teama legată de viitor modelează comportamentele parentale. Potrivit acesteia, comparațiile ascendente pe rețelele sociale s-au dovedit a fi unul dintre cei mai puternici factori predictivi ai supraprotecției parentale și ai anxietății părinților.

Ryan a explicat că unii părinți percep lumea ca fiind din ce în ce mai instabilă, riscantă sau amenințătoare și devin astfel mai predispuși să-și supraprotejeze copiii adolescenți. Îngrijorările legate de incertitudinea economică, accesibilitatea locuințelor, schimbările climatice și instabilitatea globală par să influențeze modul în care părinții interacționează cu copiii lor. Acești factori pot accentua anxietatea părinților, iar când anxietatea crește, părinții pot încerca să gestioneze riscurile implicându-se mai mult în deciziile și activitățile copiilor lor.

Deși acești factori au afectat comportamentul parental al mamelor, studiul a constatat că ei sunt deosebit de importanți pentru înțelegerea anxietății și a supraprotecției la tați.

Coautoarea studiului, profesoara Melanie Zimmer-Gembeck, a subliniat că părinții își doresc ce este mai bine pentru copiii lor, în special în contextul economic actual și al problemelor mondiale tulburi. Ea a arătat că părinții resimt presiunea că există un mod corect sau optim de a fi părinte, iar această informație provine din societate, prin intermediul rețelelor sociale și al altor părinți. Această exigență de perfecțiune poate fi legată atât de sarcinile de gestionare a familiei, cât și de modul în care copilul progresează conform așteptărilor societății.

Zimmer-Gembeck a adăugat că părinții se compară cu alții pe rețelele sociale și își impun singuri presiuni suplimentare. Rezultatele indică faptul că până și părinții adolescenților simt presiunea și judecata societății de a fi părinte „perfect” și de a-și face copilul să reușească. Totuși, această presiune îi poate face pe unii părinți mai anxioși și mai supraprotectori.

Conform concluziilor cercetătorilor, este nevoie de găsirea unor modalități de a-i ajuta pe părinți să gestioneze problema comparației sociale și de a promova mesaje mai realiste pentru părinții adolescenților, astfel încât aceștia să-și poată dezvolta încrederea în practicile lor parentale și să-și sprijine copiii în tranziția către viața de adult.

Share This Article