Momentul zilei, posibil factor cheie în terapia logopedică pentru tineri
Pentru tinerii cu apraxie verbală infantilă (CAS), o tulburare care afectează capacitatea creierului de a planifica și coordona mișcările necesare vorbirii, dificultățile pot persista mult după copilărie. Spre deosebire de alte tulburări de vorbire care se ameliorează cu vârsta, persoanele cu CAS continuă adesea să prezinte erori de vorbire în adolescență și la vârsta adultă tânără și au nevoie de terapie intensivă, individualizată.
CAS afectează între 0,1% și 0,2% din populație și îngreunează producerea corectă și constantă a sunetelor și cuvintelor. Aproximativ 78% dintre adolescenții cu CAS continuă să facă erori de vorbire în conversație, iar 65% se confruntă cu dificultăți de citire, ceea ce poate afecta performanța școlară, interacțiunile sociale și încrederea în sine. Tratamentul este intensiv: copiii cu CAS au nevoie de intervenții individualizate semnificativ mai multe decât cei cu alte tulburări de sunete ale vorbirii pentru a obține rezultate comparabile.
O cercetare recentă examinează dacă momentul zilei în care se desfășoară terapia logopedică poate influența cât de eficient învață și rețin noile tipare de vorbire adolescenții și tinerii adulții cu CAS. Scopul este identificarea unor strategii care să ajute specialiștii să optimizeze tratamentul.
Studiul a inclus 82 de adolescenți și tineri adulți cu vârste între 12 și 21 de ani, atât cu CAS de lungă durată, cât și cu profil de vorbire tipic. Participanții au învățat mai întâi să recunoască două sunete vocalice daneze care nu există în limba engleză, apoi le-au exersat producerea. Au fost împărțiți în două grupuri: unul instruit dimineața, celălalt seara. Cercetătorii au măsurat acuratețea producerii sunetelor imediat după instruire și din nou după 12 ore. Vorbitori nativi de daneză au evaluat producțiile, pentru a urmări modificările în timp.
Rezultatele, publicate în revista Clinical Linguistics & Phonetics, au arătat o diferență izbitoare între cele două grupuri. La participanții cu vorbire tipică, cei instruiți seara au prezentat ușoare îmbunătățiri după 12 ore, în timp ce cei instruiți dimineața au înregistrat un declin al acurateței. Acest lucru este în concordanță cu cercetări anterioare care sugerează că somnul de după instruire ajută la consolidarea tiparelor de vorbire nou învățate.
La participanții cu CAS de lungă durată, tiparul a fost inversat. Cei instruiți dimineața au avut performanțe constant mai bune decât cei instruiți seara, atât imediat după instruire, cât și după 12 ore. Acest lucru sugerează că tinerii cu CAS nu beneficiază în același mod de perioada de somn care urmează după antrenamentul motor al vorbirii.
Cercetătorii au efectuat și evaluări standardizate ale vorbirii pentru a examina cum se manifestă CAS în adolescență și la vârsta adultă tânără. Au constatat că participanții cu CAS au diferit de colegii lor la mai multe măsurători ale producției vorbirii, deși grupurile nu au diferit în procesarea fonologică. Aceasta indică faptul că dificultățile caracteristice CAS pot rămâne observabile clinic mult după copilărie.
Concluziile indică un tipar diferit de învățare și consolidare a vorbirii la persoanele cu CAS de lungă durată. Rezultatele ridică posibilitatea ca momentul intervenției să influențeze eficiența învățării noilor tipare de vorbire, oferind clinicienilor o modalitate simplă de a optimiza tratamentul. Rolul somnului rămâne însă o ipoteză care necesită studii suplimentare.
„Ceea ce este deosebit de interesant la aceste rezultate este că momentul exersării vorbirii pare să conteze diferit pentru persoanele cu și fără apraxie verbală infantilă”, a declarat Anne L. van Zelst, autoarea senioră a studiului, logoped și profesor asistent în cadrul facultății. „Pentru persoanele cu CAS de lungă durată, instruirea de dimineață a produs beneficii mai consistente, ceea ce sugerează că am putea folosi în cele din urmă cunoștințele despre învățare și memorie pentru a face tratamentul mai eficient, fără a adăuga pur și simplu mai multe ore de terapie.”
Coautoarea studiului a fost F. Sayako Earle, profesor asociat la Universitatea din Delaware.
