Cum influențează roboții conversaționali felul în care vorbim
Fiecare mesaj scris – o postare despre o călătorie, o recenzie la un cuptor de pâine sau un e-mail către administratorul clădirii – implică alegeri lingvistice pe care le facem adesea fără să conștientizăm că cineva sau ceva ne-ar putea influența formularea. Odată cu răspândirea inteligenței artificiale în comunicarea cotidiană, apare întrebarea: schimbă roboții conversaționali modul în care scriem, vorbim și interacționăm?
Trei experți oferă perspective asupra fenomenului: Terra Blevins, profesoară la Khoury College of Computer Sciences, Sofia Teixeira, profesoară la Network Science Institute din cadrul Universității Northeastern Londra, și Heather Littlefield, profesoară de lingvistică.
Limba se schimbă indiferent de tehnologie
Heather Littlefield subliniază că schimbarea lingvistică este un proces natural și inevitabil, descriind limba ca fiind un organism viu. În timpul pandemiei de COVID-19 au apărut numeroase cuvinte noi – COVID, Zoom, WFH, distanțare socială, lockdown – într-un interval de șase până la douăsprezece luni.
Inteligența artificială a accelerat și ea apariția unor termeni precum „delve”, „essential” sau „insight”, care au devenit, potrivit Sofiei Teixeira, o amprentă a limbajului AI. Metaforele care compară lucruri cu tapiserii sau simfonii s-au înmulțit de asemenea în scris.
Schimbările de vocabular se instalează rapid, dar adesea se estompează ca o modă trecătoare, spune Littlefield. În schimb, modificările structurale ale gramaticii durează generații și tind să rămână. Totuși, AI schimbă deja structura limbii, susține Blevins: multe modele lingvistice mari sunt antrenate pe date în engleză, unde ordinea subiect-verb-obiect este relativ fixă, iar roboții favorizează acest tipar chiar și în limbi flexibile, cum este rusa.
Roboții imită, dar și oamenii o fac
Într-o lucrare recentă publicată pe serverul de preprint arXiv, Blevins a examinat modul în care oamenii și ChatGPT își adaptează limbajul reciproc. Concluzia: imitarea merge în ambele sensuri, dar AI o face mult mai mult. Potrivirea apare mai ales la cuvintele funcționale – articole, conjuncții și alte elemente de legătură. Dacă un chatbot spune „not happy” în loc de „sad”, utilizatorii tind să folosească și ei o negație în răspuns.
Deși utilizatorii imită ChatGPT mai puțin decât îi imită acesta, o fac în proporții similare celor din conversațiile dintre oameni. Dacă ChatGPT folosește „vehicle” în loc de „car”, utilizatorul poate prelua acest termen în replica următoare.
Reacția împotriva AI modelază limbajul
Pe lângă imitare, există și o reacție puternică împotriva inteligenței artificiale. Toți cei trei experți au menționat linia de pauză lungă (em dash), considerată un indiciu al textului generat de bot. Mulți scriitori au renunțat la ea pentru a nu părea că externalizează munca. „Îmi place linia de pauză lungă, dar am început să o folosesc mult mai rar de când a apărut ChatGPT”, spune Blevins.
Littlefield leagă această reacție de un tipar mai larg: oamenii tind să sune ca grupurile față de care au o atitudine pozitivă și să se distanțeze lingvistic de cele de care vor să se despartă.
Conversațiile umane nu au buton de „regenerare”
Impactul AI asupra comunicării depășește aspectele tehnice ale limbii. Teixeira spune că roboții conversaționali pot ajuta oamenii să-și organizeze gândurile sau să exerseze conversații dificile, întărind sentimentul de agentivitate. Însă interacțiunile umane se bazează pe dezacord productiv și pe repararea neînțelegerilor, în timp ce roboții vor mereu să fie pe plac. Un răspuns nedorit poate fi regenerat instantaneu.
Bazarea excesivă pe boți poate afecta capacitatea de autoreglare și de gestionare a conflictelor. „Ar putea perturba modul în care ne raportăm la ceilalți”, explică Teixeira. Pierderea din vedere a faptului că empatia unui chatbot este simulată transformă ceea ce părea „prim ajutor pentru singurătate” într-un posibil eșec pentru sănătatea mentală pe termen lung – un „ecou al unei singure voci”.
