Cercetătorii arată că persoanele cu putere sunt suspectate mai repede când nu se știe cine a greșit
Când ceva merge prost și nu este clar cine a făcut greșeala, oamenii tind să îi blameze mai repede pe cei aflați într-o poziție de putere. Aceasta este concluzia unei serii de studii realizate de cercetători de la Universitatea din Amsterdam, publicate în Journal of Personality and Social Psychology.
Întrebarea centrală a cercetării a fost dacă puterea aduce un avantaj atunci când o persoană este asociată cu o faptă greșită, dar autorul rămâne necunoscut. Pentru a răspunde, cercetătorii au testat două ipoteze opuse: că puterea generează respect și admirație și protejează persoana, respectiv că puterea crește probabilitatea ca cineva să fie văzut drept vinovat.
Experiment cu joc de zaruri: șeful, cel mai des indicat ca trișor
Într-un prim experiment, participanții au jucat un joc cu zaruri. Li s-a spus că ceilalți jucători au rolul de șef, asistent sau contabil. Participanții puteau câștiga bani aruncând zarul de 20 de ori și raportându-și singuri rezultatele: cu cât totalul era mai mare, cu atât câștigul era mai mare.
Fiecare participant a primit apoi rolul de „consultant”, care trebuia să verifice dacă ceilalți jucători au fost onești. Printr-un cip ascuns, puteau vedea aruncările reale, în timp ce li se furniza o fișă de punctaj, al cărei proprietar le era necunoscut, care se abătea clar de la realitate. „Șeful” a fost cel mai des identificat ca trișor și a fost, de asemenea, mai puțin credibil într-un joc ulterior.
Experiment cu fraudă financiară: directorul, suspectat mai des
Într-un al doilea experiment, participanții au citit despre un caz de fraudă într-un departament financiar din care dispăruseră sume mari de bani. Departamentul avea 15 angajați, toți aveau acces la sistemele financiare și toți erau suspecți.
Participanții au văzut apoi informații despre un angajat de sex masculin „ales aleatoriu”: fie directorul financiar, cu multă putere, fie un contabil obișnuit, cu puțină putere. Directorul financiar a fost considerat clar mai des drept cel mai probabil autor al fraudei.
„În ambele experimente, participanții au raportat un sentiment de impunitate și impresia că suspectul puternic crede că poate scăpa cu orice”, explică cercetătorul principal și psihologul social Gerben van Kleef. „Acest sentiment a fost cel mai puternic asociat cu atribuirea vinovăției.”
Analiza a 97.628 de conflicte de pe Reddit
Pentru a testa dacă aceste tipare apar și în afara laboratorului, cercetătorii au analizat 97.628 de postări de pe forumul Reddit „Am I the Asshole?”, unde oamenii prezintă dispute cotidiene și încălcări ale normelor pentru a fi judecate de ceilalți.
Pentru fiecare postare s-a stabilit dacă persoana care a trimis cazul se afla într-o poziție de putere superioară, inferioară sau egală față de celelalte părți implicate, de exemplu șef versus angajat, părinte versus copil sau chiriaș versus proprietar. Persoanele aflate într-o poziție de putere superioară au fost etichetate drept „vinovate” de aproximativ două ori mai des. Acest lucru s-a valabil atât pentru conflictele legate de muncă, cât și pentru cele personale, și pentru o gamă largă de abateri, de la minciună și nedreptate până la comportament rănit și nerespectarea înțelegerilor.
Testul care exclude notorietatea: CEO-ul, vinovat de parcare ilegală
În al patrulea și ultimul studiu, cercetătorii au vrut să elimine ideea că persoanele puternice ies pur și simplu mai mult în evidență și de aceea sunt blameze mai repede. În acest experiment, participanții au citit despre o mașină necunoscută parcată pe terenul companiei.
Au văzut un schimb de e-mailuri între un agent de securitate și o recepționeră, care arăta că mașina era fie parcată fără permisiune pe un loc pentru persoane cu dizabilități — situația de încălcare a normei —, fie parcată cu permisiune pe un loc obișnuit — situația neutră. Li s-a arătat apoi un vizitator: un CEO sau un contabil junior.
CEO-ul a fost identificat clar mai des drept vinovat în cazul parcării ilegale, în timp ce diferența a fost mult mai mică în situația neutră. „Deci persoanele cu putere nu sunt indicate doar pentru că sunt mai vizibile”, spune van Kleef. „Ele ies în evidență în special în cazurile de abatere — și nu într-un mod bun.”
Un reflex care poate distorsiona atribuirea vinovăției
Puterea are și o latură psihologică negativă: atunci când nu este clar cine a comis o faptă greșită, oamenii îi blamează mai repede pe cei cu putere și influență. „Acest lucru poate duce la distorsiuni în modul în care este atribuită vinovăția”, spune van Kleef, „așa că conștientizarea acestui reflex este importantă pentru un tratament corect, de exemplu în sala de judecată sau în dezbaterea publică.”
