Fumul african modifică norii, dar condițiile meteo anulează efectul de răcire
Fumul provenit de la incendiile agricole din Africa luminează norii de deasupra Atlanticului de Sud-Est, însă cercetări noi arată că același tipar meteorologic care transportă fumul subțiază norii și le reduce acoperirea, contracarând astfel efectul de răcire.
Cercetarea, realizată de oameni de știință de la Școala Rosenstiel de Științe Marine, Atmosferice și ale Pământului din cadrul Universității din Miami, a fost publicată în revista Nature Communications Earth & Environment. Rezultatele subliniază importanța condițiilor atmosferice atunci când sunt evaluate strategii de geoinginerie precum „marine cloud brightening” – o abordare propusă care folosește aerosolii pentru a face norii mai reflectanți, redirecționând lumina solară înapoi în spațiu pentru a produce un efect de răcire climatică.
„Milioane de oameni trăiesc cu fumul incendiilor ca un fapt sezonier al vieții, inclusiv aici, în Miami”, a declarat Tyler Tatro, autorul principal al studiului și doctorand în cadrul Departamentului de Științe Atmosferice de la Școala Rosenstiel. „Studiul nostru arată că efectele fumului asupra norilor depind de vremea care îl transportă, ceea ce înseamnă că același incendiu poate lumina sau diminua norii în funcție de condițiile atmosferice.”
Interacțiunea dintre fum și nori
Incendiile agricole din Angola generează anual cantități semnificative de fum, contribuind la ponderea importantă a Africii de Sud în emisiile globale provenite din arderea biomasei. În perioada iunie–august, acest fum este transportat deasupra Atlanticului de Sud-Est, unde interacționează cu întinse pături de nori marini. Fumul modifică atmosfera prin care se deplasează, influențând proprietățile norilor, lumina solară, temperaturile și, în unele cazuri, precipitațiile.
Pentru a investiga aceste interacțiuni, echipa de cercetare a combinat observații din campania de teren LASIC a Departamentului de Energie al Statelor Unite, desfășurată pe Insula Ascension, și din campania aeriană ORACLES a NASA, cu seturi de date privind vremea și aerosolii. Folosind observații satelitare și 20 de ani de date de reanaliză (2003–2023), cercetătorii au examinat modul în care tiparele meteorologice sezoniere de deasupra Angolei influențează transportul fumului și interacțiunile acestuia cu pătura de nori marini din Atlanticul de Sud-Est.
Complicarea testelor de „cloud brightening”
Studiul evidențiază, de asemenea, provocări în evaluarea strategiei de „marine cloud brightening”. Atlanticul de Sud-Est este una dintre regiunile cel mai frecvent studiate pentru această strategie, care ar implica adăugarea deliberată de particule în norii joși de deasupra oceanului pentru a le crește reflectanța.
Cercetătorii au constatat că urmele de eșapament ale navelor, capabile să lumineze norii, sunt mai ușor de detectat atunci când în atmosferă există mai puțin fum. Această suprapunere ar putea face ca efectul de luminozitate al norilor cauzat de transportul maritim să pară mai puternic decât este în realitate, subliniind necesitatea de a lua în calcul nivelurile de fond ale aerosolilor și condițiile atmosferice atunci când sunt evaluate intervenții potențiale de răcire climatică.
Incertitudinea privind norii joși
„Norii joși de deasupra oceanului reprezintă cea mai mare sursă de incertitudine în proiecțiile privind încălzirea globală viitoare”, a declarat Paquita Zuidema, coautoare a studiului și profesoară, precum și președintă a Departamentului de Științe Atmosferice. „Întinsa pătură de nori stratocumulus din Atlanticul de Sud-Est este una dintre cele patru regiuni subtropicale majore, semi-permanente, de nori joși, și cea mai poluată sezonier dintre acestea, din cauza fumului. Înțelegerea modului în care fumul interacționează cu acești nori este esențială pentru interpretarea tendințelor climatice și pentru prezicerea modului în care acoperirea norilor se poate schimba pe măsură ce nivelurile de dioxid de carbon cresc, sezoanele incendiilor se modifică și strategiile de geoinginerie sunt luate în considerare.”
Detalii de publicare: Tyler Tatro et al, Weak, shallow, dry convection over Angola increases offshore stratocumulus cloud droplet number concentrations, Communications Earth & Environment (2026). DOI: 10.1038/s43247-026-03995-x
