Limbajul moral nu se traduce întotdeauna printr-un nivel mai ridicat de implicare online
Un studiu recent analizează modul în care limbajul moral influențează implicarea utilizatorilor pe platformele de socializare, sugerând că relația dintre cele două nu este una liniară. Cercetarea, publicată în revista Nature Human Behaviour, a fost realizată de o echipă de cercetători de la Universidad del Desarrollo din Chile, University of Massachusetts Amherst și Northwestern University din Statele Unite.
Limbajul moral — cuvinte și expresii care exprimă idei despre bine și rău, virtuți, corectitudine, prejudiciu și obligații sociale — este utilizat pe scară largă în postările de pe rețelele sociale și în alte conținuturi online. Deși unele postări care conțin astfel de formulări se răspândesc rapid și atrag multă atenție, rămâne neclar dacă limbajul moral este întotdeauna asociat cu o implicare mai mare a utilizatorilor.
Pentru a explora această relație, cercetătorii au analizat aproximativ 1,62 milioane de observații, incluzând postări de pe Twitter și Reddit, precum și discuții de pe 8chan, acoperind 13 subiecte și comunități de discuții. Echipa a combinat seturi de date publicate anterior cu arhive publice de discuții.
Analiza a folosit o metodă computațională numită Distributed Dictionary Representations, prin care cercetătorii au determinat cât de strâns se raportează limbajul la concepte dintr-un dicționar prestabilit. Cuvintele au fost reprezentate ca vectori numerici, pe baza similarităților de sens și a contextelor în care apar. Astfel, au fost calculate două măsuri pentru fiecare postare: încărcătura morală (gradul în care conține idei morale) și densitatea morală (concentrația conținutului moral în cuvintele folosite).
Rezultatele au arătat că, pe toate cele trei platforme, exprimarea ideilor morale a fost asociată în mod constant cu o implicare mai mare a utilizatorilor. Totuși, o densitate morală mai ridicată a fost asociată cu o implicare mai scăzută atunci când încărcătura morală generală a fost menținută constantă. Combinând cele două relații, modelul a estimat că implicarea atinge un vârf la un scor mediu de densitate morală de aproximativ 0,30, după care scade pe măsură ce scorurile cresc.
„Cercetările anterioare arătau că limbajul moral era asociat cu o distribuire mai mare online”, a declarat Cristian Candia, primul autor al lucrării. „Am vrut să înțelegem dacă această relație are o limită. Un mesaj poate exprima o preocupare morală importantă, dar umplerea lui cu limbaj moral îl face neapărat mai captivant?”
Candia a explicat că echipa a descoperit că relația dintre limbajul moral și implicare are limite. „Mesajele cu o relevanță morală generală mai mare tind să primească mai multă implicare, dar mesajele cu un limbaj moral mai concentrat au primit mai puțină implicare la niveluri comparabile de relevanță morală”, a spus el. „Modelul nostru reunește aceste relații pentru a prezice un interval intermediar de exprimare morală asociat cu cea mai mare implicare, care variază în funcție de context.”
Studiul a fost observațional, nu experimental, astfel că rezultatele nu stabilesc dacă utilizarea unui limbaj moral mai intens cauzează diferențele de implicare. Cercetătorii sugerează că oamenii de știință din domeniul comportamental ar putea testa această ipoteză experimental în viitor.
„O întrebare pe care aș dori să o explorez este dacă mesajele generate de inteligența artificială folosesc limbajul moral diferit față de mesajele scrise de oameni și cum reacționează cititorii la aceste diferențe”, a adăugat Candia. „Mai larg, încă trebuie să înțelegem de ce saturația morală este asociată cu o implicare mai scăzută și dacă modele similare se extind la încredere, înțelegere și atenție umană susținută.”
Constatările oferă îndrumări generale pentru comunicatori și creatorii de conținut online, arătând că utilizarea excesivă a limbajului moral nu garantează o implicare sporită a publicului.
