Spionajul industrial a crescut producția economică a Germaniei de Est cu 7,4%
Activitățile de spionaj desfășurate de Germania de Est în Occident au contribuit la creșterea producției economice a țării cu 7,4%, potrivit unei noi analize realizate de Fundația ROCKWOOL din Berlin (RFBerlin).
Valoarea adăugată din sectorul manufacturier a înregistrat o creștere de 22,3% ca urmare a spionajului industrial, ceea ce echivalează cu 20,2 miliarde de mărci est-germane, respectiv aproximativ 4,1 miliarde de euro la prețurile din 2020.
Cifrele se bazează pe date din 1988, cu un an înainte de căderea Zidului Berlinului. Conform studiului, dacă o companie obținea cu un punct procentual mai multe informații prin spionaj, valoarea sa adăugată și productivitatea muncii creșteau cu aproape un punct procentual pe an.
„Spionajul Stasi a consolidat poziția RDG în cadrul blocului socialist. Totuși, nu a îmbunătățit semnificativ succesul său pe piețele occidentale”, afirmă Albrecht Glitz, manager de proiect la RFBerlin și profesor la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona. „Cu toate acestea, companiile care au primit informații valoroase au avut șanse mai mari de supraviețuire în tranziția către economia de piață de după reunificare.”
Companiile cu acces mai bun la informații de spionaj au înregistrat o creștere mai rapidă a productivității, au investit mai mult în capitalul propriu, s-au bazat mai mult pe inputuri intermediare și s-au specializat mai puternic pe produsele lor de bază. Aceste avantaje s-au propagat prin rețelele de furnizori și clienți, generând câștiguri la nivelul întregii economii.
„Fiecare informație valoroasă suplimentară a generat un randament economic anual estimat la aproximativ 330.000 de euro la prețurile din 2020, respectiv 1,64 milioane de mărci est-germane”, adaugă Glitz.
Cu toate acestea, Stasi a furnizat și informații care nu au avut utilitate economică. Coautorul Adrian Lerche, de la Institutul pentru Cercetare în Domeniul Ocupării Forței de Muncă (IAB) din Nürnberg, subliniază: „Deși studiul nostru examinează evenimente din Războiul Rece, problemele de fond rămân extrem de relevante astăzi în ceea ce privește controalele la export, politica industrială, protecția proprietății intelectuale și competiția tehnologică.”
Glitz completează: „Multe guverne înăspresc în prezent controalele la export, examinează cu atenție investițiile străine și consolidează protecția tehnologiilor strategice. Accesul la cunoștințe de vârf are o importanță economică majoră. De aceea, dezbaterile pe acest subiect au devenit un element central al politicii economice internaționale.”
Ca răspuns la invazia rusă în Ucraina, de exemplu, țările occidentale au înăsprit controalele la export pentru bunuri cu potențial aplicații militare, pe care Rusia încearcă să le ocolească cu ajutorul agenților din străinătate. Similar, există îngrijorări legate de eforturile Chinei de a achiziționa tehnologia necesară construirii anumitor mașini de litografie. Aceste mașini sunt indispensabile pentru producția celor mai avansate semiconductori și sunt fabricate în prezent exclusiv de compania olandeză ASML.
În timpul Războiului Rece, RDG a derulat unul dintre cele mai mari programe de spionaj economic din lume, colectând informații științifice și tehnice de la companii și instituții de cercetare din Occident. Folosind arhive de informații anterior inaccesibile și documente corporative recent digitalizate, autorii au reușit să urmărească informațiile de spionaj de la sursa lor din Occident până la destinatarul final din economia est-germană.
