Jumătate de milion de vârstnici din Scoția se confruntă cu insecuritatea energetică
Un studiu realizat pe baza datelor colectate de la 4.203 adulți din Scoția în anul 2023 arată că insecuritatea energetică, alimentară și financiară este larg răspândită, iar mai mult de unul din zece adulți se confruntă simultan cu toate cele trei forme de dificultate. Cercetarea, publicată în European Journal of Public Health, a fost realizată de Sarah Champagne și dr. Aravinda Guntupalli de la Institute of Applied Health Sciences și de profesorul Euan Phimister de la Business School din cadrul Universității din Aberdeen, împreună cu Universitatea din Stellenbosch.
Studiul evidențiază că măsurătorile tradiționale ale sărăciei bazate pe venit nu reușesc să surprindă amploarea reală a dificultăților cu care se confruntă gospodăriile scoțiene. Echipa a analizat în schimb „sărăcia multidimensională”, care recunoaște că oamenii pot experimenta dificultăți în mai multe domenii care se suprapun. În loc să se concentreze exclusiv pe venit, cercetarea examinează dacă oamenii își pot acoperi nevoile de bază precum energia, hrana și finanțele. Autorii susțin că, privită prin această lentilă, criza costului vieții ar trebui considerată o problemă semnificativă de sănătate publică, nu doar una economică.
Conform rezultatelor, insecuritatea energetică – incapacitatea de a încălzi locuința în mod adecvat sau acumularea de restanțe la facturile de energie – este cea mai răspândită formă de dificultate, afectând 58% dintre respondenți. Adulții cu venituri mici din grupa de vârstă 35-74 de ani sunt expuși în mod deosebit acestui risc.
Insecuritatea alimentară a fost raportată de 28% dintre participanți, ceea ce înseamnă că aceștia au sărit peste mese, au redus porțiile de alimente sau au apelat la bănci alimentare din cauza costurilor ridicate sau a disponibilității limitate a alimentelor. Insecuritatea financiară a fost semnalată de 22% dintre respondenți, care nu au reușit să plătească facturi, să gestioneze costuri neașteptate sau să evite datorii problematice. Mai mult de unul din zece adulți s-a confruntat simultan cu toate cele trei forme de insecuritate.
Cercetătorii au identificat și o discrepanță între insecuritatea percepută și cea reală. Vârstnicii, deși aveau mai des venituri sub pragurile minime, raportau mai rar insecuritate financiară, ceea ce autorii consideră că poate masca amploarea reală a nevoilor.
Aravinda Guntupalli, coordonatoarea cercetării, a explicat: „Implicațiile crizei costului vieții asupra sănătății sunt profunde. Scoția se confruntă deja cu cea mai scăzută speranță de viață din Regatul Unit și cu cea mai mare inegalitate a speranței de viață din Europa de Vest. Datele noastre sugerează că insecuritatea energetică este probabil să aibă costuri substanțiale pentru sănătatea publică. În mod paradoxal, impactul negativ asupra sănătății al insecurităților a fost mai pronunțat în rândul adulților tineri și de vârstă mijlocie decât al celor vârstnici, ceea ce reflectă tendința vârstnicilor de a raporta mai puțin stresul financiar. Estimăm că aproximativ jumătate de milion de adulți vârstnici din Scoția ar putea experimenta insecuritate energetică. Acest lucru este deosebit de îngrijorător având în vedere nevoile mai mari de încălzire ale vârstnicilor din cauza afecțiunilor cronice, mobilității reduse și petrecerii mai mult timp acasă. Pe scurt, constatările noastre arată că conflictele internaționale și șocurile globale au consecințe directe și grave pentru gospodăriile scoțiene. Locuințele reci, aportul alimentar redus și grijile financiare persistente nu sunt doar probleme economice – ele sunt factori ai inegalității în sănătate.”
Cercetătorii susțin că strategia Scoției de combatere a sărăciei trebuie să recunoască intersecționalitatea insecurităților multidimensionale pentru a se asigura că sprijinul ajunge la cei mai expuși riscului și pentru a reduce povara asupra indivizilor și a sistemului de sănătate.
Sarah Champagne, coautoare a lucrării, a adăugat: „Sărăcia multidimensională nu este un concept abstract; este realitatea trăită de mii de oameni din Scoția. Abordarea unei singure insecurități nu este suficientă. O strategie care înțelege modul în care aceste presiuni se intersectează este esențială dacă dorim să protejăm sănătatea publică și să ajungem la cei care au cea mai mare nevoie de sprijin.”
Al doilea coautor, Euan Phimister, a declarat: „În spatele fiecărei statistici se află o gospodărie care încearcă să rămână caldă, să mănânce bine și să țină pasul cu facturile. Când insecuritățile energetice, alimentare și financiare se suprapun, impactul asupra sănătății este profund. Cercetarea noastră arată că Scoția trebuie să recunoască intersecționalitatea acestor insecurități dacă dorim să ajungem la cei mai expuși riscului și să reducem presiunea tot mai mare asupra indivizilor și a sistemului de sănătate.”
