Pierderea diversității plantelor ar putea reduce absorbția CO₂ a pajiștilor cu 15% până în 2050
O pierdere substanțială a diversității plantelor ar putea însemna că pajiștile de pe glob, inclusiv fânețele și pășunile, ar absorbi cu aproximativ 15% mai puțin CO₂ prin fotosinteză până la mijlocul secolului, comparativ cu un scenariu în care diversitatea este menținută. În unele dintre cele mai afectate regiuni, absorbția de CO₂ prin fotosinteză ar putea scădea cu 50%, chiar și într-un scenariu în care încălzirea globală rămâne sub 2°C.
Concluziile au fost publicate într-un studiu realizat de Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam (PIK) și Universitatea din Kiel (CAU), în revista PNAS. „Schimbările climatice ar putea reduce productivitatea plantelor care domină în prezent pășunile și fânețele. Dar dacă diversitatea plantelor este menținută, alte plante care fac față mai bine impactului climatic au șansa de a deveni mai proeminente și de a stopa declinul”, a explicat Stephen Wirth, cercetător la PIK și autor principal al studiului.
„Nu este vorba doar despre ratele mai scăzute de fotosinteză, ci și despre faptul că pierderea diversității plantelor reduce aprovizionarea cu furaje pentru animalele care pasc, ceea ce la rândul său poate amenința mijloacele de trai ale oamenilor care depind de creșterea animalelor. Solurile stochează, de asemenea, mai puțin carbon și contribuie mai puțin la limitarea încălzirii globale”, a adăugat Wirth.
Experimentele locale au arătat anterior că diversitatea plantelor susține productivitatea pajiștilor. Acest studiu a construit pe această bază, folosind un model global de vegetație pentru a investiga modul în care pierderea diversității afectează absorbția de CO₂ și stocarea carbonului în sol în condițiile schimbărilor climatice. Cercetătorii au comparat modul în care se dezvoltă pajiștile cu diversitate menținută față de diversitate puternic redusă. În model, cercetătorii au presupus o pierdere extremă a diversității plantelor pentru a investiga consecințele potențiale. Au examinat două scenarii climatice, cu încălzire globală sub 2°C și de aproximativ 4°C.
Diferențe substanțiale până în 2050
La o încălzire de 2°C, pajiștile cu diversitate puternic redusă absorb cu aproximativ 11 miliarde de tone mai puțin CO₂ pe an prin fotosinteză în 2050 decât pajiștile în care diversitatea este menținută. Această reducere a absorbției ar fi comparabilă cu pierderea unei suprafețe de pajiște cu productivitate medie de aproximativ dimensiunea tundrei arctice. Modelul proiectează, de asemenea, stocuri mai scăzute de carbon în sol acolo unde diversitatea este redusă.
Diferențe deosebit de mari în absorbția de CO₂ în 2050 sunt evidente în multe regiuni tropicale și subtropicale. În aceste zone, pajiștile cu diversitate puternic redusă absorb cu până la 50% mai puțin CO₂ decât cele în care diversitatea este menținută. Măsura în care pajiștile beneficiază de diversitate variază de la o regiune la alta.
„În unele regiuni, plantele rămase pot compensa pierderea altor tipuri de plante, iar productivitatea poate chiar crește. La nivel global, însă, beneficiile menținerii diversității prevalează în ambele scenarii climatice”, a comentat Susanne Rolinski, cercetător la PIK și coautor al studiului.
Cercetătorii avertizează că magnitudinea exactă a acestor efecte rămâne incertă, deoarece modelul simplifică caracteristicile și interacțiunile plantelor. „Pentru a menține productivitatea pajiștilor în condițiile schimbărilor climatice, avem nevoie de practici de gestionare care să păstreze diversitatea existentă pe termen lung și să prevină suprapășunatul”, a declarat Friedhelm Taube, cercetător la Universitatea din Kiel și coautor al studiului.
„Politica agricolă ar trebui să sprijine fermierii în adaptarea fermelor lor la schimbările climatice în consecință. Acest lucru poate ajuta la consolidarea mijloacelor de trai ale oamenilor care depind de creșterea animalelor, în special în Sudul Global”, a concluzionat Taube.
