Celulele B atipice își schimbă rolul pe măsură ce se dezvoltă, arată un studiu privind malaria
Celulele B reprezintă o componentă importantă a sistemului imunitar, ajutând organismul să recunoască și să combată infecțiile. Un grup de celule B cunoscut sub numele de celule B atipice a atras un interes considerabil din partea cercetătorilor în ultimii ani. Acestea apar în cadrul mai multor infecții, dar și în legătură cu vaccinările și anumite boli inflamatorii. În ciuda cercetărilor extinse, a rămas mult timp neclar cum apar aceste celule și ce funcție îndeplinesc.
Cercetătorii de la Institutul Karolinska au cartografiat modul în care așa-numitele celule B atipice se dezvoltă și își schimbă funcția în timp. Studiul lor, publicat în The EMBO Journal, arată că celulele nu constituie un grup uniform, ci urmează mai multe căi de dezvoltare care converg către un stadiu final comun. Descoperirile ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care celulele B atipice au fost asociate anterior cu roluri diferite în sistemul imunitar.
Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat probe de sânge de la persoane care au trecut prin malaria, precum și de la donatori de sânge sănătoși. Combinând mai multe metode avansate, au reușit să urmărească dezvoltarea celulelor B individuale și să examineze modul în care proprietățile lor s-au schimbat în timp.
Celulele B atipice se dezvoltă în mai multe etape
Rezultatele arată că celulele B atipice nu sunt un tip de celulă distinct, ci există mai degrabă de-a lungul unui continuum cu stadii de dezvoltare timpurii, intermediare și târzii. Cercetătorii au identificat trei markeri de suprafață celulară — CD11c, CD24 și CD27 — care au făcut posibilă urmărirea acestei progresii.
„Arătăm că celulele B atipice pot fi înțelese ca un proces de dezvoltare continuu, mai degrabă decât ca un grup fix și clar definit de celule”, spune Christopher Sundling, cercetător la Departamentul de Medicină, Solna, Institutul Karolinska, și autor corespondent al studiului.
Studiul arată, de asemenea, că funcția celulelor se modifică pe măsură ce acestea se dezvoltă. Stadiile timpurii aveau o capacitate mai mare de a se transforma în celule producătoare de anticorpi și de a produce citokine, molecule de semnalizare care ajută diferite părți ale sistemului imunitar să comunice între ele. În stadiile târzii, celulele au dobândit în schimb caracteristici ce sugerează că sunt mai capabile să captureze și să prezinte substanțe străine altor celule imunitare. Cercetătorii au constatat, de asemenea, că celulele din stadiile târzii aveau o capacitate mai mare de a se asocia cu particule microbiene.
Pot avea origini diferite
O altă observație importantă a fost că celulele B atipice pot avea mai multe origini diferite. Cercetătorii au găsit dovezi că acestea provin din diferite tipuri de celule B de memorie care urmează căi de dezvoltare paralele, dar ajung în final la un stadiu târziu similar.
„Rezultatele noastre arată că funcția acestor celule se schimbă treptat în timpul dezvoltării. Acest lucru poate ajuta la explicarea motivului pentru care studiile anterioare au descris celulele B atipice în moduri diferite și le-au atribuit roluri diferite în sistemul imunitar”, spune Alan-Dine Courey-Ghaouzi, doctorand și primul autor al studiului.
Cercetătorii subliniază că studiul a fost realizat în contextul malariei, dar că descoperirile reflectă probabil principii generale ale modului în care celulele B atipice se dezvoltă și în alte infecții și afecțiuni inflamatorii.
Studiul a fost realizat în colaborare între cercetători de la Institutul Karolinska, Spitalul Universitar Karolinska, Universitatea Umeå, Universitatea Emory din Statele Unite, Fundația Santa Lucia IRCCS din Italia și CK-CARE din Elveția.
