Studiu: mușcăturile de șarpe, o problemă mult mai gravă decât se estima
Un nou studiu arată că mușcăturile de șarpe veninoase afectează anual între 2,1 și 7 milioane de oameni la nivel global, iar numărul deceselor ar putea ajunge între 274.000 și 513.000. Cercetarea a acoperit date din 79 de țări și a folosit un model geostatistic care combină informațiile existente cu factori de mediu și socio-economici.
Nu fiecare mușcătură de șarpe injectează venin, însă atunci când acest lucru se întâmplă, victima poate dezvolta envenomare, o afecțiune potențial fatală. Ea afectează în special comunitățile rurale sărace din regiunile tropicale și subtropicale, unde accesul la îngrijire medicală este limitat.
Autorii studiului semnalează o criză a datelor: peste jumătate dintre țările în care șerpii veninoși reprezintă o amenințare nu țin evidența persoanelor mușcate sau envenomate. În zonele rurale din Africa subsahariană și Asia de Sud, multe victime locuiesc la ore distanță de cea mai apropiată clinică, nu au transport sau apelează la vindecători tradiționali, astfel încât cazurile lor nu ajung niciodată în statisticile naționale de sănătate.
Pentru a acoperi aceste lacune, cercetătorii au revizuit studii publicate până la 31 martie 2025 și au construit un model geostatistic care estimează probabilitatea producerii mușcăturilor în anumite locații, chiar și acolo unde înregistrările oficiale lipsesc complet. Modelul a fost alimentat cu date despre climă, diversitatea speciilor de șerpi și indicatori socio-economici.
Rezultatele arată că povara este distribuită inegal. Africa subsahariană concentrează 45% din toate envenomările și decesele la nivel global, iar locuitorii din această regiune se confruntă cu mușcături și decese la un ritm de aproape trei ori mai mare decât cel din Asia de Sud. Țări precum Nigeria, Republica Democrată Congo și Etiopia înregistrează o povară ridicată, determinată de populații rurale dense și de expunerea mare în câmpurile agricole.
Autorii explică faptul că aceste dezechilibre au cauze structurale. Continentul găzduiește o diversitate bogată de specii veninoase importante din punct de vedere medical, printre care viperele cu solzi ascuțiți, viperele buf, cobra africane și mambas. În același timp, milioane de lucrători agricoli din mediul rural muncesc în câmp deschis fără cizme de protecție și merg pe potecă neiluminată noaptea. Când are loc o mușcătură, sistemele de sănătate fragile, distanțele lungi până la unitățile regionale și costul ridicat sau absența totală a antiveninului eficient transformă o urgență tratabilă într-un caz fatal.
Studiul estimează că peste 800.000 de supraviețuitori rămân anual cu dizabilități fizice pe termen lung, inclusiv amputații și alte deficiențe permanente. Aceste dizabilități pot reduce veniturile gospodăriilor, pot crește costurile de îngrijire medicală și pot împinge familiile de fermieri deja vulnerabile spre sărăcie.
Organizația Mondială a Sănătății și-a propus să reducă la jumătate mortalitatea și dizabilitatea cauzate de mușcăturile de șarpe până în 2030. Autorii consideră că atingerea acestui obiectiv necesită renunțarea la estimări aproximative și folosirea datelor spațiale de risc pentru a ghida politicile reale. Identificarea zonelor cu risc ridicat ar putea permite guvernelor și partenerilor din sănătatea globală să stocheze strategic antiveninul acolo unde este cel mai necesar, să instruiască lucrătorii din asistența medicală primară în zonele rurale puternic afectate și să îmbunătățească infrastructura de transport rapid.
Concluzia cercetătorilor este că envenomarea prin mușcătură de șarpe a rămas ascunsă prea mult timp. Datele mai bune nu pot rezolva singure problema, dar pot ajuta la direcționarea antiveninului, a serviciilor de sănătate și a eforturilor de prevenire către comunitățile care au cea mai mare nevoie de ele.
