Deforestarea globală a încetinit în 2025, dar a explodat în bazinul Congo (studiu)
Șapte milioane de hectare de pădure — aproximativ suprafața Irlandei — au fost distruse definitiv în 2025, marcând o scădere de 15% față de anul precedent, potrivit evaluării anuale Forest Declaration Assessment, realizată de o coaliție de grupuri de cercetare și organizații neguvernamentale.
Cu toate acestea, ritmul de reducere este insuficient pentru a respecta angajamentul de a opri defrișările până în 2030, asumat la conferința climatică COP26 de la Glasgow din 2021. Pentru atingerea acestui obiectiv, defrișările ar trebui să scadă cu aproximativ un milion de hectare pe an.
Erin Matson, coautoare a studiului și consultant principal la grupul de consiliere Climate Focus, a declarat într-o conferință de presă că cifra din 2025 este „încurajatoare, dar deocamdată reprezintă excepția, nu o nouă traiectorie”.
Îmbunătățirea din ultimul an se datorează în parte progreselor din America Latină, unde s-a înregistrat o scădere de 33% în ceea ce a fost istoric principalul „punct fierbinte” al defrișărilor la nivel mondial. Autorii studiului au evidențiat în special planul de acțiune al Braziliei și intensificarea aplicării legii în Amazonia.
Cu toate acestea, progresele din regiune „depind în mare măsură de deciziile unui număr mic de guverne și rămân extrem de vulnerabile” la recentele și viitoarele alegeri din bazinul amazonian. În Brazilia, actualul lider de stânga, Luiz Inacio Lula da Silva — care s-a angajat să elimine defrișările ilegale până în 2030 — se confruntă cu senatorul populist de dreapta Flavio Bolsonaro într-un al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 25 octombrie. Defrișările au crescut puternic în timpul administrației tatălui acestuia, fostul președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro.
Potrivit experților, progresele ar putea fi amenințate și în Columbia și Peru, unde au fost recent aleși președinți de extremă dreapta.
De cealaltă parte a Atlanticului, în Africa, situația s-a deteriorat în bazinul Congo, unde pierderea pădurii tropicale a ajuns la 2,4 milioane de hectare — apropiindu-se pentru prima dată de nivelul defrișărilor din Amazon.
„Pierderea unei asemenea suprafețe de pădure în fiecare an este un dezastru”, a declarat Sam Nguiffo, avocat și fondator al Centrului pentru Mediu și Dezvoltare din Camerun. „Ca umanitate, nu ne putem permite acest lucru, pentru că va fi total ireversibil”, a adăugat el.
Nguiffo a precizat că exploatarea forestieră pentru cherestea sau defrișarea pentru agricultură și minerit par să prevaleze în gestionarea pădurilor din Africa Centrală. Defrișarea are un „impact masiv asupra identității culturale și asupra mijloacelor de subzistență ale comunităților locale și indigene”, a spus avocatul. „Eroziunea pădurii, atât ca suprafață, cât și ca număr de specii, reduce spațiul disponibil pentru comunități și alimentează conflictele”, a adăugat el.
Riscurile fenomenului El Niño
El Niño, faza de încălzire a unui ciclu climatic natural, amenință de asemenea progresele, deoarece efectele sale includ secete care creează condiții pentru incendii de vegetație. Evenimentul El Niño actual, care a apărut în iunie, este așteptat să atingă apogeul mai târziu în acest an, dar se conturează deja ca fiind cel mai puternic observat vreodată.
El Niño a fost asociat cu o secetă severă în Indonezia, unde suprafețe de pădure și plantații ard de luni de zile în regiunile biodiverse Borneo și Sumatra de Sud.
„Dacă proiecțiile privind El Niño deosebit de puternic din 2026–2027 se materializează, riscurile de secetă și incendii se vor intensifica și mai mult în regiunile de pădure tropicală”, se arată în raportul privind defrișările.
Matson, de la Climate Focus, a remarcat că s-a înregistrat un „vârf uriaș” al pierderii acoperirii arborelui în timpul ultimului eveniment El Niño „super-puternic” din 2015–2016. „Nu putem prezice pe deplin viitorul, dar este puțin probabil, aș spune, ca în 2026 să vedem același tip de reduceri ale defrișărilor pe care le-am văzut anul trecut”, a declarat ea.
