Țări reunite la Erevan pentru COP17: obiectivele globale de protejare a naturii, departe de țintă
Aproape 200 de state se reunesc, începând de luni, la Erevan, în Armenia, pentru negocieri cruciale menite să salveze un acord global privind natura ale cărui obiective devin tot mai greu de atins. Cu patru ani în urmă, majoritatea țărilor au susținut un angajament istoric de a opri și inversa distrugerea naturii până în 2030, însă punerea în practică a acestor promisiuni a fost lentă.
Multe dintre țintele așa-numitului „Acord de la Paris pentru natură” rămân în urmă, inclusiv angajamentul central de a proteja 30% din uscatul și oceanele planetei. Unele dintre cele mai dificile obiective ale acordului, precum reducerea subvențiilor pentru combustibilii fosili și pentru alte industrii puternice, au înregistrat progrese minime.
Avertismentul premierului armean: „Nu suntem încă pe drumul cel bun”
„Trebuie să recunoaștem sincer că, împreună, nu suntem încă acolo unde ar trebui să fim”, a declarat premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, vineri, înaintea negocierilor oficiale ONU cunoscute sub numele de COP17.
Summitul are loc într-un moment dificil, cu finanțe publice supuse presiunii și cu atenția politică îndreptată spre conflicte, tensiuni geopolitice și o criză energetică globală. Doar câțiva lideri mondiali, printre care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, dar în mare parte șefi de stat din state vecine din Asia Centrală, au participat la sesiunea de nivel înalt de dinaintea negocierilor formale.
Guterres a declarat vineri că miza nu ar putea fi mai mare, descriind un „război neîncetat împotriva naturii” care amenință însăși capacitatea planetei de a rămâne locuibilă pentru generațiile viitoare. „Avem nevoie de mai multă acțiune, mai multă rapiditate și mai multă voință”, a spus el. „La jumătatea drumului spre 2030, Erevan este momentul nostru de responsabilitate. Este timpul să ne întrebăm dacă facem suficient.”
Progrese inegale și o criză a finanțării
Un bilanț al ONU publicat înaintea COP17 arată că se înregistrează progrese către cele 23 de ținte privind biodiversitatea, dar acestea sunt inegale și nu la un ritm care să permită respectarea termenului din 2030. Un raport a constatat că efortul de a acoperi decalajul uriaș în materie de finanțare necesară „rămâne mult sub nivelul cerut”.
O tensiune majoră la summit va fi reprezentată de bani. Națiunile europene și alte țări bogate, obligate să ofere finanțare pentru biodiversitate, au insistat ca marile economii emergente, precum China, să contribuie la rândul lor. Atenția s-ar putea îndrepta însă mai degrabă spre modul în care capitalul privat, nu finanțele publice, ar putea ajuta la acoperirea deficitului. O prioritate-cheie va fi încurajarea companiilor să doneze o parte din profituri unui fond ONU aproape gol, destinat sprijinirii conservării în țările în dezvoltare.
Guterres a atras atenția și asupra stimulentelor oferite de state industriilor extractive, mustrând guvernele pentru că „cheltuiesc bani pe lucruri greșite”, în ciuda angajamentului de a reforma subvențiile dăunătoare. „Subvenționarea combustibililor fosili înseamnă subvenționarea sinuciderii”, a spus el, referindu-se la cărbunele, petrolul și gazul care „fierb planeta și sunt flagelul biodiversității”.
Un test de găzduire pentru Armenia
Pentru Armenia, o țară muntoasă din Caucaz, summitul este unul dintre cele mai mari evenimente internaționale pe care le-a găzduit vreodată, cu mii de vizitatori așteptați în următoarele două săptămâni. Gazdele au subliniat că succesul COP17 va fi definit de acțiune, nu de noi angajamente.
„Lumea nu are nevoie de o viziune nouă. O avem deja. Are nevoie de punere în aplicare”, a declarat vineri Adil Najam, președintele global al WWF International.
