Un nou model de planificare a turneelor de tenis în condiții de caniculă
Temperaturile tot mai ridicate cauzate de schimbările climatice fac tot mai dificilă organizarea în siguranță a competițiilor sportive în aer liber. Efortul în căldură reduce performanța și crește riscul de insolație, una dintre principalele cauze de deces nontraumatic în rândul sportivilor profesioniști. În Japonia, unde campionatele școlare de tenis se desfășoară adesea în vacanța de vară, zilele excesiv de calde pun organizatorii în fața unei dileme: protejarea jucătorilor sau respectarea calendarului competiției.
Instrumentul cel mai utilizat pentru evaluarea stresului termic este temperatura globului umed (WBGT), un indice care ia în calcul temperatura aerului, umiditatea și radiația solară. Comitetul Olimpic Internațional și multe federații sportive se bazează pe el pentru a decide dacă efortul poate continua pe caniculă. Indicele arată însă doar când condițiile pot fi periculoase; nu le spune organizatorilor dacă un turneu va putea fi dus la capăt ținând cont de meciuri lungi sau de întreruperi neprevăzute.
Pentru a acoperi acest gol, o echipă condusă de doctorandul Hiroki Yamaguchi, de la Școala de Științe ale Sănătății și Sportului din cadrul Universității Doshisha, a dezvoltat un cadru de evaluare a fezabilității turneelor de tenis în condiții de căldură intensă. Studiul, publicat în Frontiers in Sports and Active Living pe 9 octombrie 2026, îl are ca coautor pe profesorul Kojiro Ishii, de la Facultatea de Științe ale Sănătății și Sportului a aceleiași universități.
Cercetătorii au analizat peste 119.000 de observații orare ale WBGT, colectate între 2018 și 2022 la 11 stații meteorologice din Japonia. Conform ghidurilor Asociației Sportive din Japonia pentru prevenirea insolației, orele cu WBGT sub 28 au fost considerate „timp operațional cu risc redus”. Aceste ore au fost apoi transformate în indicatori practici: zile de turneu fezabile și numărul de meciuri care pot fi completate.
Ca punct de referință, echipa a modelat prima zi a turneului individual de la ediția 2025 a Întâlnirii Sportive Inter-Școlare, cu 180 de meciuri. Presupunând 20 de terenuri, conform practicilor recente, și 30 de minute pe meci plus 10 minute de tranziție, timpul necesar a fost stabilit la șase ore pe teren pe zi. Marja operațională a fost calculată ca diferența dintre orele cu risc redus bazate pe WBGT și timpul necesar. Apoi, cercetătorii au comparat programe din diferite perioade, din iulie până în septembrie, folosind trei modele zilnice: formatul standard de la ora 9 până la apus, un format de dimineață devreme și unul nocturn, ultimele două evitând vârful de căldură de la amiază.
Analiza statistică a arătat că ajustarea orelor de joc are un efect mai puternic asupra disponibilității intervalelor cu risc redus decât schimbarea datelor turneului. Modelele nocturn și de dimineață devreme au crescut șansele ca WBGT să rămână sub 28 cu 46%, respectiv 36%. Aplicarea simultană a modificărilor de date și de ore a adus cea mai mare îmbunătățire: până la echivalentul a 0,8 zile de joc cu risc redus în plus pe parcursul unui turneu de șapte zile.
Echipa a verificat și dacă programele analizate lasă suficient timp pentru finalizarea turneului de referință. Multe scenarii au îndeplinit cerința în medie, dar marja suplimentară a variat considerabil. Scenariul de dimineață devreme din 11–20 iulie a avut cea mai mare marjă medie, de 2,2 ore pe zi, în timp ce programul standard din 1–10 septembrie a rămas sub cerință cu 0,5 ore pe zi în medie. Rezultatele arată că trecerea unui prag nu este suficientă și că organizatorii ar trebui să evalueze atent cât timp de rezervă rămâne în fiecare scenariu.
„Abordarea noastră le oferă factorilor de decizie informații direct relevante pentru planificarea turneelor, nu doar indici de căldură ambientală”, spune Yamaguchi. Metoda propusă completează ghidurile de siguranță existente arătând cât timp este disponibil înainte de începerea unui eveniment și oferă o bază pentru discuțiile viitoare despre programarea competițiilor adaptată la climă.
„Credem că utilizarea marjelor operaționale și corelarea surplusului cu o reconsiderare a datelor, a orelor de joc, a locațiilor, a numărului de terenuri și a formatelor meciurilor va ajuta la protejarea vieților jucătorilor și la organizarea sustenabilă a turneelor de tenis”, conchide Yamaguchi.
