Studiu: Mandatele prezidențiale din Brazilia, legate direct de soarta pădurilor timp de trei decenii
O analiză coordonată de Universitatea Cambridge, bazată pe hărți din imagini satelitare ce acoperă peste trei decenii și șapte președinți, arată că învingătorul alegerilor naționale din Brazilia din 1990 încoace a influențat direct conservarea unor ecosisteme vitale la nivel global.
Cercetarea, publicată în Environmental Research Communications, relevă o variație puternică a pierderii de habitate în cele mai mari trei biomuri ale țării – Amazonia, Cerrado și Pădurea Atlantică – de la un vârf de 3,62 milioane de hectare de vegetație nativă dispărute anual în timpul lui Itamar Franco, în 1993–1994, până la un minim de 1,21 milioane de hectare pe an sub Michel Temer.
În Amazonia, pierderea medie a fost de aproximativ 994.000 de hectare anual în primii trei ani ai actualului mandat al lui Luiz Inácio „Lula” da Silva, față de 1,4 milioane de hectare pe an sub predecesorul său, Jair Bolsonaro.
În Cerrado, vasta savană tropicală din centrul Braziliei, tendința a mers însă în direcția opusă: pierderile anuale au ajuns la circa 1,28 milioane de hectare între 2023 și 2025, cu aproximativ 50% mai mult decât cele 854.000 de hectare pe an din perioada Bolsonaro, când declinul savanei s-a accelerat. Cerrado, sursă vitală de apă pentru multe dintre râurile Braziliei, a cunoscut o expansiune a agriculturii comerciale, inclusiv a culturilor de soia, pe fondul tensiunilor comerciale dintre SUA și China. Protecțiile legale mai slabe și eforturile de limitare a defrișărilor din Amazonia pot fi împins expansiunea agricolă spre Cerrado, avertizează cercetătorii, care semnalează că retragerea marilor comercianți de soia din moratoriul privind cultivarea pe terenuri defrișate recent ar putea avea consecințe devastatoare.
Pădurea Atlantică, întinsă de-a lungul coastei estice și puternic fragmentată de secole de agricultură și urbanizare, a cunoscut perioade de refacere. În primele două mandate ale lui Lula, a câștigat în medie circa 18.000 de hectare de vegetație nativă pe an, iar sub Dilma Rousseff aproape 30.000 de hectare anual. După plecarea acesteia din funcție, pădurea a revenit la pierderi nete, la o scară mult mai mică decât în Amazonia sau Cerrado. Este singurul dintre cele trei biomuri care a înregistrat perioade de câștig net de vegetație în ultimii 35 de ani.
La nivel agregat, cea mai mare pierdere medie anuală netă de vegetație nativă a avut loc în mandatul lui Franco, de aproximativ 3,62 milioane de hectare pe an. Administrația Fernando Henrique Cardoso (1995–2002) a înregistrat pierderi medii de circa 3,30 milioane de hectare anual. Primele două mandate ale lui Lula (2003–2010) au marcat un punct de cotitură, cu o scădere de aproximativ 35%, la o medie anuală de circa 2,44 milioane de hectare. Sub Rousseff, pierderile s-au redus din nou cu aproximativ 46%, la circa 1,31 milioane de hectare pe an, iar sub Temer au ajuns la 1,21 milioane de hectare anual. În mandatul lui Bolsonaro, reducerea bugetelor agențiilor de mediu, slăbirea aplicării legii și eforturile de relaxare a reglementărilor au coincis cu o creștere a pierderilor la 2,36 milioane de hectare pe an, cu aproape 95% față de minimul din perioada Temer.
„Președinții Braziliei au dictat soarta pădurilor și savanelor țării timp de peste trei decenii”, a declarat autorul principal al studiului, Vinicius Tonetti, biolog conservaționist la Departamentul de Zoologie al Universității Cambridge. „Mandatele caracterizate de legi de mediu puternice, monitorizare prin satelit și acorduri pentru zero defrișări sunt clar legate de reduceri majore ale pierderii de habitate. Istoria recentă a Braziliei arată cât de mult contează politica de mediu și că ea vine de la vârf.”
Tonetti a adăugat că, deși defrișările din Amazonia au încetinit sub Lula, pierderea habitatelor din Cerrado a rămas ridicată: „Protejarea unui ecosistem în timp ce altul este pierdut nu este o soluție sustenabilă.” În ciuda revenirii lui Lula, pierderea totală de vegetație nativă în cele trei biomuri a scăzut cu doar aproximativ 2%, în principal din cauza declinului din Cerrado. Colapsul moratoriului pentru soia și noile legi care restricționează revendicările funciare ale indigenilor fac parte dintr-o tendință îngrijorătoare care s-ar putea accentua sub un nou președinte, notează cercetătorul. „Brazilia a arătat lumii că defrișările pot fi reduse dramatic atunci când există voință politică. Dar acest progres este fragil”, a spus el.
