Femeile, aproape invizibile în știrile despre inteligența artificială din presa spaniolă
Bărbații domină covârșitor subiectele legate de inteligența artificială în presa digitală spaniolă, arată o analiză realizată de Institutul Universitar de Studii de Gen al Universității Carlos III din Madrid. Potrivit raportului „InfoIA: Analysis of Information on Artificial Intelligence Published in Digital Media”, bărbații sunt subiectul principal în 41,60% dintre știrile despre AI, în timp ce femeile apar în această postură în doar 5,33% dintre materiale. O proporție de 39,06% dintre știri are un focus mixt, iar 14,01% adoptă o abordare neutră.
Cercetarea a avut la bază un corpus de 7.115 știri, 13.787 de surse jurnalistice și 11.266 de fotografii și imagini publicate între 2017 și 2021, precum și în 2024. Datele au fost colectate manual de aproximativ 20 de cercetători, care lucrează în prezent, în cadrul unui alt proiect științific, la un algoritm capabil să analizeze automat prejudecățile din acoperirea mediatică.
Dezechilibrul se regăsește și în titluri: 13,11% dintre știri conțin numele unui bărbat, față de doar 4,19% în care apare numele unei femei, majoritatea titlurilor fiind neutre sau fără nume proprii. În ceea ce privește sursele citate, bărbații reprezintă 61,14% dintre citate, comparativ cu 21,45% pentru femei, iar disparitatea depășește raportul de 4 la 1 în cazul funcțiilor de conducere sau al pozițiilor prezidențiale. „Bărbații sunt intervievați mult mai des în calitate de experți decât femeile”, concluzionează autoarea principală a studiului, Clara Sainz de Baranda, profesoară de jurnalistică în cadrul Departamentului de Comunicare al UC3M.
Articolele semnate de jurnaliste tind să includă o proporție mai mare de surse feminine (25,58%) decât cele semnate de bărbați (18,96%). Cu toate acestea, semnăturile masculine domină redacțiile (49,02%, față de 27,51% pentru femei). În plus, avansul surselor corporative și instituționale în 2024 (29,90%) a tins să reducă spațiul acordat expertelor independente. Narativele despre dezvoltarea tehnică, strategia corporativă și economia AI sunt dominate aproape în întregime de voci și imagini masculine sau instituționale. Spațiul acordat femeilor se concentrează în cercetarea academică, unde reprezintă 29,26% dintre sursele din acest sector, și în analiza impactului social, etic, educațional sau cultural al tehnologiei.
Raportul analizează și limbajul sexist, arătând că, deși acesta s-a îmbunătățit în general în presă, persistă prejudecăți precum utilizarea masculinului generic. „Când citești o știre care menționează «experți», mintea tinde să îi vadă pe experți ca pe niște bărbați. De aceea, cercetătoarele și femeile în general trebuie făcute mai vizibile în limbaj”, notează Sainz de Baranda. Un alt bias semnalat este „saltul semantic”, care apare atunci când discursul pare inclusiv, dar ulterior reiese că femeile nu au fost incluse efectiv.
Conform raportului, dintre știrile din 2024 care le au în prim-plan pe femei, 83,12% includ o formă de limbaj sexist, iar 81,06% se bazează pe masculinul generic. În prezentarea profesionistelor persistă biasuri de invizibilizare, precum menționarea funcției fără numele propriu (14,45% dintre cazuri), tratamentul asimetric — prenumele pentru femeie, numele de familie pentru bărbat — sau prezentarea succesului lor ca eveniment excepțional.
În iconografia jurnalistică, bărbații sunt înfățișați în roluri active de conducere și control asupra tehnologiei (32,41% dintre imagini, față de 14,26% cu femei). În reprezentările femeilor, inclusiv în cele ale roboților sau androidelor feminine, reapar dinamici de obiectivare și sexualizare: 8,59% dintre fotografiile cu femei din 2024 prezintă astfel de biasuri. De asemenea, 37,13% dintre ilustrațiile sau creațiile generate de AI examinate în 2024 reproduc stereotipuri tradiționale de gen.
Dincolo de analiza inegalităților, proiectul include un ghid de bune practici jurnalistice pentru o acoperire mai echilibrată a AI, elaborat de Sainz de Baranda împreună cu Carmen María Navarro López. Recomandările vizează diversificarea surselor prin liste de contact echilibrate din perspectiva genului, renunțarea la masculinul generic și la narativele excepționalității, eliminarea obiectivării în reprezentările robotice, promovarea datelor defalcate pe gen și creșterea numărului de jurnaliste în redacțiile de afaceri și tehnologie. Printre instrumentele propuse se numără „regula inversării”, care presupune schimbarea termenilor de gen pentru a verifica dacă percepția asupra enunțului se modifică sau dacă reies stereotipuri.
