Un cadru Lean Six Sigma pentru formularea problemelor de cercetare doctorală
Colegiul de Studii Doctorale al Universității din Phoenix a publicat un nou white paper, „Building a Lean Six Sigma–Based Background of the Problem and Problem Statement”, semnat de James C. Rice (DM/IST, MBA) și Scott A. McCalla (DM, MA). Lucrarea prezintă un cadru dezvoltat de autori care adaptează logica fazelor Define și Measure din Lean Six Sigma pentru a-i ajuta pe cercetătorii practicieni doctoranzi să construiască un context al problemei și o formulare a problemei susținute de dovezi autoritare.
Cadrul se adresează atât cercetătorilor începători, cât și celor cu experiență care abordează pentru prima dată cercetarea practică în domeniul afacerilor. El organizează dezvoltarea problemei în jurul a cinci elemente conectate: o condiție observată, o condiție normativă, o problemă, un efect asociat și problema de cercetare practică. Totodată, face distincție între problema practică investigată și lacuna de cunoaștere academică, separată, care justifică necesitatea unei noi cercetări.
Aplicarea fazelor Define și Measure
Lean Six Sigma folosește în mod obișnuit procesul DMAIC (Define, Measure, Analyze, Improve and Control) pentru a examina performanța și îmbunătățirea. White paper-ul se concentrează în mod specific asupra fazelor Define și Measure ca instrumente pentru încadrarea și fundamentarea unei probleme de cercetare practică.
În aplicarea autorilor, „Define” precizează populația, contextul, procesul, indicatorul, părțile interesate și limitele problemei. „Measure” documentează condiția observată și o condiție normativă autoritativă, folosind dovezi comparabile. Lucrarea se sprijină pe ghiduri de îmbunătățire a calității, standarde de management și literatura de proiectare a cercetării pentru a conecta logica practică a identificării unui decalaj de performanță cu așteptările academice privind dovezile, metodologia, validitatea și inferența.
Lanțul de dovezi în cinci elemente
Contribuția centrală a white paper-ului este un lanț de dovezi care oferă o regulă de decizie pentru trecerea de la o diferență observată la o problemă de cercetare practică relevantă. Condiția observată descrie ceea ce se întâmplă în populația, organizația, sectorul sau locația relevantă. Condiția normativă reprezintă un punct de comparație obiectiv și autoritativ, care poate fi temporal, spațial, comparativ sau bazat pe standarde. Problema este diferența justificabilă dintre condiția observată și cea normativă, iar efectul asociat reprezintă dovezi credibile care leagă problema de un efect semnificativ, negativ sau pozitiv. Problema de cercetare practică reunește problema împreună cu efectul asociat documentat.
Potrivit cadrului, o discrepanță singură nu este considerată automat o problemă de cercetare relevantă. Cercetătorii trebuie să stabilească și de ce contează această discrepanță, prin dovezi credibile ale unui efect asociat, evitând totodată limbajul cauzal, cu excepția cazurilor în care designul cercetării susține o concluzie cauzală.
Rigoare metodologică și dezvoltarea tezei de doctorat
Autorii subliniază că problema de cercetare practică și lacuna de cunoaștere academică sunt legate, dar distincte. Stabilirea contextului problemei și a formulării problemei ajută cercetătorul să documenteze discrepanța practică și efectul asociat, în timp ce revizuirea literaturii stabilește ce rămâne nerezolvat în cercetarea academică. Scopul studiului, întrebările de cercetare, metodologia și designul trebuie apoi să fie aliniate cu cunoașterea pe care cercetarea urmează să o producă.
Lucrarea propune și un proces de evaluare a dovezilor. Cercetătorii sunt încurajați să analizeze sursele după autoritate, actualitate, transparență metodologică, comparabilitate și relevanță. Pentru condiția observată, autorii recomandă folosirea de dovezi autoritare din surse primare publicate în ultimii cinci ani, recunoscând însă că standardele sau reperele istorice aplicabile pot fi mai vechi.
Un instrument conceptual, nu un studiu empiric
White paper-ul este o lucrare conceptuală și orientată spre practică, care sintetizează logica decalajului din DMAIC, ghidurile de management al calității și literatura de proiectare a cercetării pentru a propune un cadru bazat pe lanțul de dovezi. El pune accent pe dovezi autoritare, comparabilitate, aliniere metodologică și reținere în inferența cauzală.
Lucrarea nu raportează rezultate ale unui studiu empiric și nu prezintă un instrument de cercetare validat. Contribuția sa principală este un instrument conceptual și de redactare, iar autorii afirmă că utilitatea sa ar trebui evaluată prin aplicarea în diferite contexte de cercetare practică și designuri de studiu.
