Singapore testează soluții alternative la aerul condiționat
Singapore are cea mai mare rată de deținere a aparatelor de aer condiționat pe cap de locuitor din Asia de Sud-Est, iar aproximativ 99% dintre locuințele private sunt dotate cu astfel de echipamente. Sectorul construcțiilor generează o cincime din emisiile orașului-stat, iar răcirea reprezintă între 40% și 60% din consumul de energie al unei clădiri, potrivit studiilor. Pe bulevardul Orchard, aerul rece scapă pe stradă la deschiderea ușilor magazinelor, un avantaj major în condițiile în care temperaturile maxime diurne se mențin tot anul între 31 și 33 de grade Celsius.
Efecte secundare ale răcirii
Aerul condiționat poate agrava problema căldurii: compresoarele elimină aer cald în mediul înconjurător, iar electricitatea care alimentează sistemele poate contribui la schimbările climatice dacă este produsă din combustibili fosili. De aceea, orașul-stat experimentează metode hibride de răcire pentru a-și reduce dependența de aparatele mari consumatoare de energie.
Grinzi răcite activ, fără zgomot
Clădirea Paya Lebar Green din estul Singapore dispune de grinzi răcite activ: panouri perforate montate pe tavan, dotate cu serpentine de răcire. O instalație de pe ultimul etaj răcește apa până la 9 grade Celsius și o pompează în serpentine, în timp ce aerul este suflat prin duze mici care creează o zonă de presiune scăzută, aspiră aerul cald din încăpere și îl răcesc înainte de recirculare. Sistemul menține birourile la 24 de grade Celsius, fără zumzetul constant al aparatelor clasice. Specialista în resurse umane Renuga Shekar a povestit că ea și colegii au crezut inițial că țevile și panourile expuse fac parte dintr-un design „de depozit” și abia după câteva luni au aflat că biroul este răcit astfel. Potrivit arhitecților de la DP Architects, sistemul reduce consumul de energie cu peste 30% față de aerul condiționat convențional.
Răcire pasivă și radiantă
O soluție similară este folosită la clădirea de mentenanță a autorității portuare din vestul portului Tuas, care utilizează răcirea prin deplasare pasivă: serpentinele de la tavan răcesc aerul, care coboară și apoi urcă natural pe măsură ce se încălzește, reducând nevoia de ventilatoare și zgomotul. O altă alternativă este răcirea radiantă, în care apa răcită la 14–18 grade Celsius circulă prin țevi sau panouri și absoarbe căldura radiată de persoane și obiecte.
Sprijin guvernamental și obstacole
Un studiu guvernamental din 2024 a identificat tehnologiile alternative de răcire drept strategie-cheie, cu un potențial de economisire de până la 48% din energie. Până la mijlocul anului 2026, cel puțin 33 de clădiri publice și 14 private adoptaseră astfel de sisteme, potrivit autorităților. Singapore vizează emisii nete zero până în 2050. Cifrele rămân însă relativ mici, iar găsirea unei soluții acceptabile pentru utilizatorii obișnuiți cu aerul condiționat clasic este dificilă. Susținătorii noilor sisteme recunosc că instalarea costă mai mult, dar spun că investiția se recuperează prin costurile de operare mult mai mici. Cea mai populară metodă alternativă rămâne răcirea hibridă: aerul condiționat este reglat la 25,5–27 de grade Celsius și completat cu ventilatoare. „Toată lumea este mai obișnuită cu birourile climatizate, așa că pentru a accepta brusc 26 de grade, schimbarea de mentalitate nu a ajuns încă la un prag general acceptat”, a declarat Chua Zi Jun, director la DP Architects.
Cererea de răcire, în creștere
Cererea de răcire crește pe măsură ce schimbările climatice ridică temperaturile și umiditatea. Sistemele clasice se bazează pe compresia vaporilor, folosind agenți frigorifici pentru a muta căldura dintr-un loc în altul. Tehnologiile alternative aplică același principiu, dar consumă mai puțină energie pentru a muta aerul rece sau reduc durata de funcționare mizând pe capacitatea oamenilor de a se adapta la temperaturi ușor mai ridicate. „Tehnologiile sunt un pas în direcția corectă și ar trebui să integreze eventual controale mai sofisticate, inclusiv sisteme predictive care ajustează temperatura înainte ca încăperile să devină prea calde sau prea reci”, a spus Wan Man Pun, expert în tehnologii de răcire la Universitatea Tehnologică Nanyang. El a adăugat însă că „încă nu am găsit metode alternative de răcire cu un coeficient de performanță, adică o eficiență, mai mare decât compresia vaporilor”.
