Iluzia victoriei: până la 90% dintre alegători cred că partea lor va câștiga
Un studiu recent arată că până la 90% dintre alegători se așteaptă ca partea lor să câștige alegerile, o proporție care a crescut semnificativ în ultimii 15 ani. Cercetarea, realizată de Seth Warner, profesor asistent în Departamentul de Științe Politice al Universității din Connecticut, analizează sondaje naționale ale electoratului realizate între 1996 și 2024.
Studiul, intitulat „Partisan Wishful Thinking in Polarized Times” și publicat în revista Political Behavior, constată că, pe măsură ce gândirea iluzorie a crescut după 2012, au crescut și polarizarea politică și ostilitatea față de partea adversă, cele două alimentându-se reciproc.
De la un cronometru în librărie la o teorie
Warner a început să dezvolte această idee în 2011, când a observat într-o librărie un cronometru care număra invers până la finalul primului mandat al președintelui Barack Obama. Presupunerea era că republicanii l-ar fi cumpărat convinsi fiind că Obama nu va obține un al doilea mandat. În realitate, ratingul de aprobare al președintelui era de 50%, iar adversarii săi republicani nu se bucurau de scoruri favorabile în confruntările directe.
„Răspunsul simplu este că își doreau ca el să piardă. De aceea se așteptau la asta. Ne dorim lucruri și, prin urmare, ne așteptăm să se întâmple”, explică cercetătorul.
Fața întunecată a optimismului partizan
Warner subliniază că gândirea iluzorie are o latură negativă în politică: nu doar că îți dorești ca partea ta să câștige, ci și ca adversarul să piardă. Unul dintre principalele dezavantaje este că pune sub semnul întrebării legitimitatea alegerilor. Dacă cineva crede că un anumit candidat va câștiga și acest lucru nu se întâmplă, poate ajunge să conteste integritatea votului și a procesului electoral.
Într-o democrație cu două partide, fiecare parte pierde aproximativ jumătate din timp, iar fiecare tabără trebuie să fie pregătită pentru această posibilitate, analizând realist motivele pentru care propria parte ar putea pierde și cealaltă ar putea câștiga, notează Warner.
Studiul arată că, atunci când așteptările politice ridicate nu se realizează, alegătorul poate ieși din experiență mai polarizat, mai furios și mai plin de frustrare. Această animozitate are efecte în lanț: oamenii tind să uite scandalurile propriei tabere, să discrimineze pe criterii partizane în contexte sociale sau economice și să accepte mai ușor stereotipuri sau dezinformări despre partea adversă.
Unitatea, dorită de public, ignorată de elite
Warner nu crede că americanii care spun că își doresc unitate vorbesc doar de formă. Sondajele arată că un număr mare de americani susțin bipartizanatul și consideră polarizarea o problemă majoră. Totuși, aceste sentimente sunt mai puțin răspândite în rândul celor implicați direct în mecanismul politic.
„În acest moment istoric, există o asociere negativă între cât de implicat ești în politică și cât de interesat ești să asculți cealaltă parte și să le iei în considerare ideile. Majoritatea americanilor sunt foarte sinceri când spun că ar dori să audă idei diferite și să analizeze perspective diferite. Însă majoritatea americanilor nu sunt implicați în politică”, spune el.
Inteligența artificială, o posibilă soluție?
Warner vede în inteligența artificială o posibilă forță de depolarizare. Aproximativ 5% dintre conversațiile purtate cu asistentul AI Claude al companiei Anthropic în septembrie au vizat subiecte politice sau sociale. Deși procentul este mic, el echivalează cu circa 500.000 de conversații pe zi, presupunând 11 milioane de utilizatori zilnici în Statele Unite, conform datelor raportate la începutul anului.
În testele sale, asistentul a oferit răspunsuri neutre. „Oamenii par să folosească această tehnologie ca pe niște motoare de căutare puternice pentru a afla cum funcționează alegerile, guvernul sau societatea. Într-o anumită măsură, înlocuiește alte forme de consum media. Din acest motiv, există potențialul ca inteligența artificială, în forma actuală, să ne depolarizeze”, explică cercetătorul.
El ridică însă întrebarea dacă piața va susține în următorii cinci ani versiuni „albastre” și „roșii” ale inteligenței artificiale. „Cu siguranță, acestea vor exista. Vor exista un AI woke și unul MAGA, fără îndoială. Dar mi-e mai greu să cred că oamenii vor apela la aceste instrumente pentru a cere ideologie. Sunt, în primul rând, instrumente informaționale. Așadar, sunt ușor optimist cu privire la efectele inteligenței artificiale asupra polarizării, chiar dacă sunt îngrijorat de efectele sale asupra societății în ansamblu”, conchide Warner.
