Sănătatea mintală globală, în declin. Un studiu pe 50.000 de oameni din 92 de țări trage un semnal de alarmă
Un sondaj realizat pe 50.000 de persoane din 92 de țări arată că starea de bine psihică la nivel global este fragilă, inclusiv în cele mai bogate state, și îi afectează în mod deosebit pe tineri. Generațiile anterioare aveau, la aceeași vârstă, niveluri comparativ mai ridicate de sănătate mintală.
La nivel mondial, scorurile privind sănătatea mintală par să fie trase în jos de răspunsurile tinerilor, care raportează lipsa unor aspecte fundamentale ale stării de bine, în special o vitalitate, o stabilitate emoțională și o reziliență mai reduse. În schimb, studiul identifică semnale pozitive în rândul persoanelor mai în vârstă și, mai larg, în modul în care oamenii de toate vârstele își percep relațiile și sentimentul de sens în viață.
Rezultatele au fost publicate în revista Social Indicators Research. Autorul principal, Kai Ruggeri, profesor de politici și management în sănătate, consideră că aceste concluzii nu sunt doar un semnal pentru factorii de decizie că sunt necesare soluții pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor sau a celor care se străduiesc să ajungă la finalul lunii. El descrie situația drept un „semnal roșu” care arată că populații întregi se confruntă deja cu dificultăți acum, iar nu doar într-un viitor incert.
Ruggeri spune că liderii nu mai pot folosi formule vagi despre investiții în inițiative nespecifice de sănătate mintală. Ei trebuie să își asume angajamente concrete: să asigure mijloace de trai în contextul pierderilor de locuri de muncă provocate de inteligența artificială, să abordeze factorii care duc la epuizare în rândul tinerilor și al populației active și să ia măsuri care să genereze încredere în oportunitățile viitoare, toate acestea însoțite de un acces mai bun la îngrijire pentru bolile mintale.
Sondajul, desfășurat în principal online, le-a adresat participanților zece întrebări despre sănătatea mintală, care au vizat mai multe dimensiuni, între care sentimentul de competență, optimismul, stima de sine, emoțiile pozitive, implicarea și vitalitatea. Au urmat măsurători suplimentare privind tulburări mintale frecvente, precum stresul, depresia și anxietatea, dar și satisfacția generală față de viață. Cercetătorii au colectat, de asemenea, date demografice despre vârstă, sex, avere, statutul de angajare și altele.
Cele mai bune scoruri au fost înregistrate la dimensiunile legate de relații, sens, competență, implicare și stimă de sine. Acest lucru ar putea indica faptul că oamenii își evaluează pozitiv propria situație, dar privesc negativ factorii externi care le scad starea de bine. Cu alte cuvinte, ei se simt în general bine în privința circumstanțelor și experiențelor personale, însă evenimentele aflate dincolo de controlul lor, precum instabilitatea politică și economică, le provoacă prejudicii însemnate: frică, stres și epuizare. Observația se aliniază cu raportările despre „decalajele de optimism” dintre modul în care oamenii își văd propria viață și modul în care văd societatea în ansamblu.
Persoanele angajate și cele cu venituri mai mari au avut tendința de a raporta o sănătate mintală și o stare de bine mai bune. Nu a existat un prag: cu cât resursele erau mai mari, cu atât rezultatele erau mai bune. Contrar narativelor despre scăderea valorii educației universitare, absolvirea doar a învățământului secundar sau a unui nivel inferior a fost asociată cu o stare de bine mai scăzută în multe țări, iar fiecare nivel suplimentar de educație a fost corelat cu scoruri mai ridicate. De asemenea, faptul de a nu locui singur a fost asociat cu o stare de bine mai bună, gospodăriile mai numeroase raportând scoruri mai mari. Totodată, persoanele care lucrau în regim hibrid au obținut scoruri mai bune decât cele care lucrau complet de la distanță.
Autorii studiului avertizează împotriva comparării scorurilor privind sănătatea mintală între țări, deoarece unii factori pot influența modul în care oamenii răspund în anumite locuri, de exemplu conștientizarea faptului că studiul este global și tendința de a raporta răspunsuri pozitive pentru a proiecta o imagine externă favorabilă. Ei speculează și că unii tineri care s-au oferit voluntari au făcut-o tocmai pentru că simt că preocupările lor legate de sănătatea mintală nu au fost abordate. La fel, cei mai în vârstă participanți ar putea fi cei mai capabili să răspundă, datorită gradului de conectare și nivelului de vitalitate. Totuși, concluzionează autorii, acești factori singuri nu pot explica întregul efect observat pe un eșantion atât de mare.
