Studiu internațional: aproape șapte din zece cadre universitare se confruntă cu hărțuire la locul de muncă
Un studiu internațional realizat pe 189 de cadre didactice și angajați din universități din Canada, Statele Unite și Regatul Unit arată că hărțuirea la locul de muncă în mediul academic atinge cote alarmante. Potrivit rezultatelor publicate în Journal of Multidisciplinary Research and Practice, aproape șapte din zece respondenți au raportat astfel de experiențe, iar în anumite instituții rata ajunge la 68%.
Cercetătorii definesc hărțuirea la locul de muncă drept acte dăunătoare de tratament abuziv între persoane, care depășesc simpla lipsă de politețe și au ca scop producerea intenționată de prejudicii – comportamente pe care orice persoană rezonabilă le-ar considera inacceptabile. În mediul academic, hărțuirea se manifestă pe două planuri: din partea colegilor și a superiorilor, pe de o parte, și din partea studenților nemulțumiți de note, pe de altă parte.
Presiunea studenților asupra notelor, mai frecventă decât hărțuirea între colegi
Peste 30% dintre respondenți au declarat că studenții i-au presat pentru a obține note mai mari. Tacticiile invocate includ amenințări cu contestații oficiale, plângeri răuvoitoare, recenzii negative publicate online, manipulare emoțională și intimidare. Acest tip de comportament este descris de cercetători ca „hărțuire contra-putere” – o situație în care persoana cu mai puțină autoritate formală își targetează superiorul ierarhic.
Datele arată că profesorii cu vechime și statut superior raportează mai des presiuni din partea studenților legate de note, comparativ cu educatorii mai tineri. În schimb, cadrele didactice aflate la început de carieră și personalul auxiliar se confruntă mai frecvent cu hărțuire din partea colegilor. De asemenea, angajații care se identifică drept persoane de culoare, indigene sau membre ale unor minorități etnice sunt vizați mai des.
Formele cele mai frecvente de abuz între colegi
Contrar așteptărilor, cele mai des întâlnite forme de hărțuire din partea colegilor nu sunt strigătele sau amenințările, ci practici aparent banale: volume de muncă imposibil de gestionat, reținerea deliberată a informațiilor necesare și termene-limită nerealiste. Aceste comportamente, deși mai ușor de trecut cu vederea, erodează în timp bunăstarea angajaților.
La nivel general, peste 30% dintre lucrătorii adulți din Statele Unite și Canada se confruntă cu hărțuire, abuz sau agresiune sexuală la locul de muncă la un moment dat. În mediul academic, rata este de peste două ori mai mare, depășind nivelurile din domenii cu stres ridicat precum serviciile de urgență.
Efecte asupra sănătății mintale și asupra calității educației
Consecințele acestor dinamici se resimt atât la nivel individual, cât și instituțional. Cadrele didactice afectate pot dezvolta anxietate și depresie, își pierd satisfacția profesională și devin mai puțin productive. În timp, climatul toxic afectează relațiile dintre profesori și studenți și scade calitatea actului educațional pentru toți cei implicați.
Specialiștii subliniază că hărțuirea la locul de muncă reprezintă o formă de violență psihologică, cu efecte reale, chiar dacă nu lasă urme fizice. Cercetătorii atrag atenția că rămân încă multe necunoscute cu privire la cauzele profunde ale acestui fenomen și la măsurile eficiente de combatere. Sunt necesare studii longitudinale care să urmărească aceleași cadre didactice de-a lungul mai multor ani, precum și discuții directe cu victimele, pentru a completa tabloul oferit de anchetele prin chestionar.
O ipoteză avansată de autorii studiului este că presiunea legată de note se intensifică atunci când funcționează, epuizând profesorii până când aceștia cedează sau părăsesc postul. Schimbarea, susțin cercetătorii, începe cu standarde de conduită mai stricte pentru toți cei implicați – de la studenții din primul an până la administratorii de rang înalt și liderii dispuși să aplice reguli de respect reciproc.
